20 Noiembrie, 2019

Mini One Stop Shop: regimul special de TVA pentru serviciile electronice, de telecomunicații, radiodifuziune sau TV

De la 1 ianuarie 2005 au intrat în vigoare prevederile anunțate cu privire la regimul special de TVA pentru serviciile electronice, de telecomunicații, de radiodifuziune sau televiziune prestate de companii stabilite în spațiul Uniunii Europene către clienți persoane fizice stabilite tot pe teritoriul Uniunii Europene, dar în alt stat membru decât cel al prestatorului.

La prima vedere modificările legislative par să complice și mai mult viața contribuabililor prin noul sistem de colectare a TVA care obligă prestatorul de servicii pe cale electronică, de telecomunicații, de radiodifuziune sau televiziune să colecteze TVA aferent fiecărui stat membru din care fac parte clienții săi, persoane neimpozabile. Totuși, ca lucrurile să nu pară atât de negre, autoritățile din toate statele membre UE pun la dispoziția contribuabililor schema specială denumită Mini One Stop Shop (“M1SS”), tocmai pentru a facilita conformarea contribuabililor la noile obligații fiscale.

Ce se schimbă anul acesta?

Începând cu 1 ianuarie 2015, prestarea serviciilor de electronice, de telecomunicații, de radiodifuziune sau televiziune de către societăți din UE, către persoane neimpozabile (cum ar fi persoanele fizice sau diferitele instituții care nu sunt considerate persoane impozabile) stabilite în alte state membre UE, va fi impozitată în țara unde beneficiarul este stabilit, îşi are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită.

Astfel, dacă, de exemplu, un dezvoltator de software din România își vindea produsele on-line către persoane fizice din alte state membre, acesta era obligat ca până în 2015 să colecteze 24% TVA din Romania la fiecare vânzare. Din 2015, același prestator va fi obligat să colecteze TVA, la cote diferite, din fiecare țară unde beneficiarul fiecărei vânzări este stabilit sau îşi are domiciliul stabil. Prestatorul se poate conforma cu obligațiile de colectare și de declarare a TVA, fie prin înregistrarea în scopuri de TVA în fiecare stat membru unde efectuează vânzări către persoane neimpozabile, fie prin înregistrarea electronică în programul M1SS.

Ce trebuie să știm despre programul M1SS?

Programul M1SS vine în ajutorul prestatorilor de servicii (pe cale electronică, de telecomunicații, de radiodifuziune sau televiziune) oferindu-le opțiunea de a nu se mai înregistra în scopuri de TVA în fiecare stat membru de rezidență al clienților, persoane neimpozabile, ci de a se înregistra pentru utilizarea programului M1SS în statul membru în care își au stabilit domiciliul fiscal (i.e. România) și de a colecta TVA aferent fiecărui stat membru al beneficiarilor.

Mai exact, companiile din România care se vor înregistra pentru utilizarea M1SS trebuie să utilizeze platforma on-line pusă la dispoziție pe portalul ANAF, iar ulterior să depună trimestrial o declarație specială de TVA prin care vor declara ce sume de TVA au colectat pentru fiecare stat membru de rezidență al beneficiarilor serviciilor prestate.

După ce a depus aceste declarații speciale de TVA, contribuabilul va achita suma globală, în RON, înscrisă în declarația privind TVA aferentă serviciilor prestate către clienți persoane fizice stabiliți în Uniunea Europeană într-un cont special deschis la trezorerie. Distribuirea sumelor de TVA către fiecare autoritate fiscală în parte a statelor membre UE trecute în declarația specială de TVA se va face cu ajutorul unui soft specializat de către autoritățile fiscale române, contribuabilul nefiind implicat în acest proces.

Care sunt serviciile de telecomunicații, radiodifuziune sau de televiziune ce intră sub incidența M1SS?

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr.1042/2013 al Consiliului European aduce clarificări cu privire la tipologia serviciilor de telecomunicație și a serviciilor de radiodifuziune și televiziune din perspectiva legislației de TVA.

Astfel, printre cele mai importante categorii de servicii de telecomunicații regăsim: serviciile de telefonie fixă și mobilă pentru transmiterea și comutarea de voce, date și imagini video, inclusiv serviciile de telefonie cu o componentă video, serviciile de telefonie furnizate prin internet, inclusiv protocolul de telefonie prin internet (VoIP), accesul la internet.

Referitor la serviciile de radiodifuziune sau de televiziune, se face precizarea că inclusiv programele radio sau de televiziune distribuite prin internet sau printr-o rețea electronică similară (IP streaming) intră în această categorie.

Care sunt serviciile prestate pe cale electronică ce intră sub incidența M1SS?

Dacă serviciile de telecomunicații, de radiodifuziune sau de televiziune, pentru care intervin noile obligații fiscale, pot fi mai ușor de identificat în practică, aș dori să ne oprim în cele ce urmează la operațiunile considerate drept servicii furnizate pe cale electronică conform legislației de TVA.

Pentru clarificare, Anexa II a Directivei europene 112/2006 privind sistemul comun de TVA încadrează, la modul orientativ, serviciile prestate pe cale electronică în următoarele categorii:

  • Furnizarea și găzduirea de site-uri de Internet, mentenanță la distanță a programelor și echipamentelor;
  • Furnizarea de software și actualizarea acestora;
  • Furnizarea de imagini, texte și informații și punerea la dispoziție a unor baze de date;
  • Furnizarea de muzică, filme și jocuri, inclusiv de jocuri de noroc și pariuri, și de emisiuni;
  • Furnizarea de servicii de învățământ la distanță.

Deoarece dezvoltarea accelerată a domeniului și practica au dus, de multe ori, la diverse interpretări cu privire la categoriile de mai sus, Regulamentul UE nr. 282/2011 încearcă să stabilească o linie directoare cu privire la încadrarea serviciilor prestate pe cale electronică, menționând că aceste servicii includ serviciile furnizate prin internet sau printr-o rețea electronică iar natura acestora determină prestarea lor automată, care implică intervenție umană minimă și imposibil de realizat în absența tehnologiei informației.

În plus, același Regulament aduce o serie de exemple practice cu privire la categoriile impuse de Directivă. Cele mai relevante, din punct de vedere al liniilor de demarcație a acestor servicii, sunt următoarele: administrarea de sisteme la distanță; stocarea de date on-line, atunci când anumite date sunt stocate și extrase prin mijloace electronice; furnizarea on-line de spațiu pe disc, la cerere; conținutul digitalizat al cărților și al altor publicații electronice; abonamente la ziare și reviste online; furnizarea de spațiu publicitar, inclusiv bannere publicitare pe un site/o pagină web; folosirea motoarelor de căutare și a directoarelor de internet. Lista nu este exhaustivă și probabil va trebui actualizată, atunci când evoluția industriei o va cere.

Cu privire la învățământul la distanță, se precizează că acesta este socotit serviciu prestat pe cale electronică doar în măsura în care funcționarea sa depinde de internet sau de o rețea electronică similară și a cărui furnizare necesită o intervenție umană limitată sau nulă, inclusiv clase virtuale, cu excepția cazurilor în care internetul sau o rețea electronică similară sunt folosite numai ca instrumente de comunicare între profesor și student.

Problemele practice ale M1SS

Deși la nivel teoretic, utilizarea acestui program pare foarte simplă, în practică s-ar putea să apară probleme în rândul utilizatorilor M1SS.

De exemplu, pentru anumite servicii ce intră în categoria regimului special precum utilizarea cartelelor SIM pentru telefonia mobilă, sau furnizarea unei rețele Wi-Fi, este foarte greu de determinat care este statul membru unde beneficiarul consumă aceste servicii care îi sunt prestate, acesta fiind un factor cheie în completarea declarației speciale de TVA.

Mai mult, în anumite cazuri în care serviciul prestat este ocazional, cum ar fi prestarea serviciilor de telecomunicație sau serviciile prestate pe cale electronică la un punct de acces la internet (Wi-Fi sau HotSpot) sau la orice internet café, care nu implică în mod obișnuit obținerea de chitanțe sau bonuri fiscale, ceea ce îngreunează identificarea corectă a locului de consum a serviciului respectiv.

Pentru astfel de cazuri, au fost implementate la nivel european un set de reguli sau convenții care să ajute prestatorul să determine corect care este statul membru de consum al serviciilor pe care le prestează.

De exemplu, în cazul cartelelor SIM se va considera ca fiind statul membru de consum, statul identificat prin codul numărului de telefon alocat cartelei respective. În cazul unui furnizor de servicii de telecomunicație, cum ar fi o cabină telefonică sau o linie fixă de telecomunicație se va considera statul membru de consum, statul unde este necesară prezența fizică a aparatelor în cauză pentru prestarea serviciilor de telecomunicație. Lucrurile se pot complica pentru aceste servicii în cazul în care acestea sunt puse la dispoziție într-un tren, avion sau navă, astfel că se va considera statul membru de consum al serviciilor, statul din care respectivul mijloc de transport are stabilită plecarea.

Conform normelor legale aflate în vigoare, în cazul în care o persoană neimpozabilă este stabilită în mai mult de o țară sau își are domiciliul stabil într-o țară, dar reședința obișnuită într-o altă țară, se acordă prioritate locului care garantează în cea mai mare măsură impozitarea la locul consumului efectiv. Pentru a evita conflictele de competență ce pot apărea în astfel de cazuri între statele membre, ar trebui să poată fi identificat în mod clar locul consumului efectiv.

În acest scop, Regulamentul UE nr. 1042/2013 stabilește următoarele elemente care pot servi drept probe pentru stabilirea locului de impozitare a serviciului: adresa de facturare a clientului; adresa IP (protocol de internet) a dispozitivului utilizat de către client; detaliile bancare ale clientului; codul mobil de țară (Mobile Country Code, MCC) al identificatorului internațional al abonatului mobil stocat pe cartela SIM utilizată de client; alte informații relevante din punct de vedere comercial.

Concluzii

Dacă în teorie lucrurile par simple, date fiind trăsăturile particulare ale acestor noi reglementări legislative ce au intrat în vigoare la începutul anului și specificitatea activităților ce fac obiectul acestui regim special, în practică prestatorii de servicii trebuie să facă o analiză amănunțită pentru determinarea serviciilor care intră sub incidența regimului special și pentru implementarea procedurilor de stabilire a țării de taxare pentru prestările efectuate.

alexandru.cristea

Autor:

Alexandru Cristea,


Tax Partner  Țuca Zbârcea & Asociații Tax


(P) Aveţi nevoie de acte normative actualizate la zi? Le puteţi cumpăra online (format PDF, MOBI) de pe
 Lege5.ro! Lege5 este cel mai performant soft de documentare legislativă din România şi este creat pentru a fi utilizat pe orice dispozitiv aveţi la îndemână: Online, Mobile, Desktop şi Cloud.

comentarii

Despre autor  ⁄ Ţuca Zbârcea şi Asociaţii

Ţuca Zbârcea & Asociaţii este o firmă de avocatură de tip „full service”, având un portofoliu format din numeroase companii naţionale şi multi-naţionale, importante instituţii financiare, precum şi autorităţi publice şi instituţii guvernamentale. Ţuca Zbârcea & Asociaţii oferă servicii pluridisciplinare prin intermediul echipei de avocaţi, propriilor divizii de specialitate sau reţelei de colaborări teritoriale şi internaţionale. Cu o echipă formată din peste 100 de avocaţi în cadrul biroului din Bucureşti. Ţuca Zbârcea & Asociaţii operează un sediu secundar în Cluj-Napoca, cât şi un birou de reprezentanţă în Madrid, Spania. Date de contact: Tel.: + 40 21 204 88 90, fax: + 40 21 204 88 99, e-mail: office@tuca.ro, web: www.tuca.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu