Motivul emiterii actului normativ. După intrarea în vigoare a Legii privind finanţele publice nr.500/2002, respectiv 1 ianuarie 2003, si până în prezent, o serie de evenimente şi factori endogeni sau exogeni au determinat ajustarea procedurilor bugetare şi introducerea de noi elemente în managementul de ansamblu al procesului bugetar.
Apreciem că necesitatea modificării/completării unei noi reglementari în domeniul finanţelor publice decurge în mod obiectiv şi din următoarele considerente:
- modificarea după apariţia Legii nr.500/2002, a Regulamentului financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene ca urmare a evoluţiei structurii instituţionale şi lărgirilor succesive, reglementare care a stat la baza elaborării legii finanţelor publice actuală. Astfel, pentru a ţine seama de cerinţele de simplificare legislativă şi administrativă, precum şi de o rigoare mai accentuată a gestiunii finanţelor publice a determinat reformularea unor proceduri şi mecanisme care să corespundă cu aceasta evoluţie.
- amplul pachet legislativ al Comisiei Europene privind guvernanţa economică, lansarea semestrului european pentru consolidarea şi întărirea politicilor economice a statelor membre, au determinat modificarea calendarului bugetar, astfel ca bugetele naţionale sa fie definitivate ţinându-se seama de orientările şi recomandările elaborate de Comisie, punctual pentru fiecare ţară în lunile mai-iunie, iar în lunile iunie şi iulie Consiliul Uniunii Europene şi Consiliul European vor adopta/andosa opiniile/recomandările, astfel încât acestea să poată fi luate în considerare la elaborarea bugetelor pentru anul următor.
- pachetul legislativ, intrat în vigoare în legislaţia naţională, care vizează reforma cheltuielilor publice, care include Legea nr.69/2010 a responsabilităţii fiscal-bugetare, Legea salarizării unitare, Legea educaţiei, Legea sistemului public de pensii, impune reformarea managementului financiar, o modelare mai atentă şi mai riguroasă a conduitei politicii fiscal-bugetare.
Situaţia actuală. În prezent, prin Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, sunt definite noţiunile, conceptele, termenii şi expresiile utilizate în cuprinsul legii pentru aplicarea unitară şi fără interpretări de către toate instituţiile implicate în procesul bugetar şi au fost introduse concepte ca: „angajament bugetar”, „angajament legal”, „credite de angajament”, „co-finanţare”, „lichidarea cheltuielilor”, „ordonanţarea cheltuielilor”, precum şi reglementările aferente utilizării acestora.
De asemenea au fost stabilite principiile de bază ale constructiei bugetare, principalele etape ale calendarului bugetar, atribuţiile instituţiilor implicate în procesul bugetar, implementarea, execuţia şi controlul bugetului.
Totodată, au fost reglementate fazele execuţiei bugetare, respectiv angajare, ordonanţare, lichidare şi plată.
În decursul timpului, au intervenit modificări atât în managementul finanţelor publice, cât şi în procesul bugetar, care au condus la iniţierea acestui proiect de lege de modificare si completare a Legii nr.500/2002 privind finantele publice. Prin conceptele şi regulile noi instituite, noul act normativ creează, după cum se afirmă în Nota de fundamentare a iniţiatorilor, un mecanism mai flexibil al procesului bugetar, proceduri şi reguli concentrate pe evaluare, rezultate, eficienţă, performanţă, management solid al fondurilor publice, integrarea procesului bugetar în cadrul procedurii bugetare europene.
Dintre principalele noutăţi cuprinse în proiectul de act normativ, autorii menţionează următoarele:
● O nouă abordare a modului de reflectare a fondurilor bugetare. Pentru corecta utilizare a creditelor de angajament aprobate prin buget în strânsă corelatie cu creditele bugetare, atât acţiunile anuale cât şi acţiunile multianuale vor fi reflectate în buget la nivel de credite de angajament, cât şi credite bugetare. Conform proiectului de act normativ, angajarea se va face în limita creditelor de angajament aprobate prin buget, iar plata în limita creditelor bugetare, eliminându-se prevederea din vechea reglementare potrivit căreia pentru acţiunile anuale se pot angaja, ordonanţa şi efectua plăţi în limita creditelor bugetare.
● Definirea clară a conceptelor, termenilor şi expresiilor utilizate în cuprinsul legii integrate în contextul noii abordări bugetare: angajament bugetar; angajament economic; angajament legal; angajarea cheltuielilor; acţiuni multianuale; bugetul general consolidat şi cadrul de cheltuieli pe termen mediu, pentru a fi în concordanţă cu Legea nr.69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară; credit de angajament; creditul bugetar; deficit calculat conform Sistemului European de Conturi etc.; virare de credite; redistribuire de credite.
● Redefinirea unor noţiuni pentru a corespunde legislaţiei în vigoare:
- o nouă definire a noţiunii de compartiment financiar-contabil, a conducătorului compartimentului financiar-contabil şi a noţiunii de contabil, deoarece potrivit articolului 10 alineatul (2) din Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare se precizează că contabilitatea se organizează şi se conduce, de regulă, în compartimente distincte, conduse de către directorul economic, contabilul-şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie, şi care trebuie să aibă studii economice superioare.
Funcţia de conducător al compartimentului financiar-contabil implică atribuţii şi responsabilităţi complexe care impun condiţii de studii conform Legii contabilităţii nr.82/1991, republicată cu modificările şi completările ulterioare, şi nu poate fi asimilată cu funcţia denumită generic contabil.
- stabilirea persoanelor la care ordonatorul de credite poate delega calitatea de ordonator de credite, stabilindu-se o excepţie şi anume conducătorul compartimentului financiar-contabil care nu poate avea atât calitatea de conducător al acestui departament cât şi calitatea de ordonator de credite, deoarece ar fi în incompatibilitate.
● Redefinirea calendarului bugetar în cadrul procedurii bugetare, corelat cu noile acte normative care au apărut după Legea nr. 500/2002;
Se stipulează termene precise pentru etapele procesului bugetar privite în relaţia cu procesul de elaborare a Programului Naţional de Reformă şi Programul de Convergenţă şi în corelaţie cu etapele Semestrului European, cu recomandările şi liniile directoare adoptate de Consiliul European, ce vor trebui sa fie luate în consideraţie la elaborarea bugetului, precum şi introducerea ca etapă a procesului bugetar, elaborarea Strategiei fiscal-bugetare pe un orizont de timp de trei ani, prevazută de Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr.69/2010.
● Stabilirea unor reguli privind virările de credite bugetare şi a creditelor de angajament;
Se are în vedere asigurarea unui management mai flexibil al execuţiei bugetare în cadrul aceluiaşi ordonator de credite, şi mai ales pentru fondurile europene primite de România în calitatea sa de stat membru;
● Introducerea unor prevederi referitoare la investiţiile publice, respectiv:
- stabilirea mai clară a structurii programelor de investiţii publice;
- informaţii privind programele de investiţii publice – în sensul că ordonatorii principali de credite vor prezenta anual programul de investiţii publice pe surse de cheltuieli, pe capitole de cheltuieli şi detaliat pe clasificaţia economică, iar pentru fiecare obiectiv/proiect de investiţii inclus în programul de investiţii, informaţii financiare şi nefinanciare, conform formularelor aferente programelor de investiţii publice, anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite.
- Având în vedere actualul context macroeconomic, urmărindu-se flexibilizarea mecanismului de aprobare şi promovare a investiţiilor publice în cadrul procesului bugetar, prin prezentul proiect de act normativ se propune modificarea plafoanelor privind competenţele de aprobare a documentaţiilor aferente investiţiilor publice.
- Totodată, se introduc noi reglementări cu privire la competenţele de reaprobare a documentaţiilor şi de sistare a execuţiei unui obiectiv/proiect de investiţii sau a lucrărilor de intervenţii, precum şi a unor obiecte sau capacităţi din cadrul acestora.
- De asemenea, având în vedere că aprobarea documentaţiilor tehnico-economice aferente investiţiilor finanţate din credite externe necesită parcurgerea unui ciclu lung şi difícil pentru toate investiţiile, inclusiv pentru acelea cu valori mici, această problemă fiind ridicată de finanţatorii externi ca principala cauză de întârziere a finalizării proiectelor, s-a impus necesitatea simplificării mecanismului de aprobarea a investiţiilor finanţate din credite externe, în sensul aplicării aceloraşi proceduri de aprobare ca şi celor finanţate din bugetul de stat, indiferent de valoarea acestora, ţinând astfel cont de noul mecanism al datoriei publice de trecere de la utilizarea sumelor trase din credite externe pentru finanţarea directă a obiectivelor/proiectelor de investiţii la utilizarea acestora pentru finanţarea deficitului bugetului de stat, obiectivele/proiectele de investiţii beneficiind în schimb de alocaţii de la bugetul de stat. Aceasta modificare va avea impact şi în absorbţia fondurilor europene, o parte din creditele externe contractate cofinanţând proiectele eligibile sau acceptate la finantare europeană post-aderare
● Introducerea unei Secţiuni dedicate fondurilor externe primite de România de la Uniunea Europeană, care stabileşte reguli privind fondurile externe nerambursabile şi pentru cele rambursabile atât în ceea ce priveşte programarea cât şi execuţia bugetară. S-au reformulat noţiunile de virare şi redistribuire de credite; s-au introdus prevederi unitare referitoare la toate formele de asistenţă financiară externă, respectiv de preaderare, postaderare şi fonduri rambursabile.
● Introducerea unor reguli de execuţie bugetară:
- virările de credite bugetare şi credite de angajament sunt permise în cadrul aceluiaşi ordonator de credite fiind o operaţiune prin care se diminuează creditul de angajament şi/sau creditul bugetar de la o subdiviziune a clasificaţiei bugetare şi/sau program/proiecte şi programe cu finanţare externă care prezintă disponibilităţi şi se majorează corespunzător o altă subdiviziune şi/sau program/proiecte şi programe cu finanţare externă la care fondurile sunt insuficiente, cu respectarea dispoziţiilor legale de efectuare a operaţiunilor respective;
- redistribuirile de credite de angajament şi bugetare sunt permise între ordonatorii de credite ai bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi între proiecte şi programe cu finanţare externă între ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat/bugetului asigurărilor sociale de stat/bugetelor fondurilor speciale pentru întarirea disciplinei financiare cât şi pentru creşterea absorbţiei fondurilor europene;
- au fost introduse reguli privind virările de credite de angajament deoarece, în contextul noii abordări, bugetul se prezintă atât la nivel de credite bugetare, cât si la nivel de credite de angajament.
- au fost majorate procentele destinate virărilor de credite care se pot efectua în limita de 20% cumulat la nivelul unui an din prevederile capitolului bugetar la nivelul ordonatorului principal de credite şi respectiv 10% din prevederile programului cumulat la nivelul unui an pentru a asigura o execuţie flexibilă a operaţiunilor ce trebuie finanţate prin buget.
- introducerea unor reguli noi privind repartizările de credite de angajament şi bugetare, în sensul că pentru asigurarea unei execuţii bugetare prudente la repartizare se vor reţine 10% din creditele bugetare şi creditele de angajament, definindu-se unele excepţii, printre care şi cheltuielile cu datoria publică, care reprezintă o obligaţie permanentă a ţării.