Metode speciale de supraveghere sau cercetare în procedura penală
Supravegherea tehnică, astfel cum s-a stabilit prin alin. (2) al art. 139, se poate dispune în cazul infracţiunilor contra securităţii naţionale prevăzute de Codul penal şi de legi speciale, precum şi în cazul infracţiunilor de trafic de droguri, de efectuare de operaţiuni ilegale cu precursori...
Eugen Staicu

6 min read

9 years ago

Juridic

Ordonanţa de urgenţă nr. 18/2016 a adus completări şi modificări la Codul de procedură penală, alături de cele privind Codul penal şi Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Din acest act normativ, publicat în Monitorul Oficial nr. 389 din 23.05.2016, vă propunem un material cu unele prevederi de procedură penală, de interes evident şi care sunt mai accesibile nespecialiştilor.

Iată ce prevede, succint, Codul de procedură penală ca metode speciale de supraveghere sau cercetare:

  • interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă;
  • accesul la un sistem informatic;
  • supravegherea video, audio sau prin fotografiere;
  • localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice;
  • obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane;
  • reţinerea, predarea sau percheziţionarea trimiterilor poştale;
  • utilizarea investigatorilor sub acoperire şi a colaboratorilor;
  • participarea autorizată la anumite activităţi;
  • livrarea supravegheată;
  • obţinerea datelor de trafic şi de localizare prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice ori furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.

În continuare, semnalăm dispoziţiile care au suferit modificări.

Livrarea supravegheată

Prin livrare supravegheată se înţelege tehnica de supraveghere şi cercetare prin care se permit intrarea, circulaţia sau ieşirea de pe teritoriul ţării a unor bunuri în privinţa cărora există o suspiciune cu privire la caracterul ilicit al deţinerii sau obţinerii acestora, sub supravegherea ori cu autorizarea autorităţilor competente, în scopul investigării unei infracţiuni sau al identificării persoanelor implicate în săvârşirea acesteia.

Supravegherea tehnică

Supravegherea tehnică presupune aplicarea unei din metodele următoare:

  • interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă;
  • accesul la un sistem informatic;
  • supravegherea video, audio sau prin fotografiere;
  • localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice.

Supravegherea tehnică, astfel cum s-a stabilit prin alin. (2) al art. 139, se poate dispune în cazul infracţiunilor contra securităţii naţionale prevăzute de Codul penal şi de legi speciale, precum şi în cazul infracţiunilor de trafic de droguri, de efectuare de operaţiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, infracţiunilor privind nerespectarea regimului armelor, muniţiilor, materialelor nucleare şi al materiilor explozive, de trafic şi exploatarea persoanelor vulnerabile, acte de terorism, de spălare a banilor, de falsificare de monede, timbre sau de alte valori, de falsificare de instrumente de plată electronică, în cazul infracţiunilor care se săvârşesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică, contra patrimoniului, de şantaj, de viol, de lipsire de libertate în mod ilegal, de evaziune fiscală, în cazul infracţiunilor de corupţie şi al infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene ori în cazul altor infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare.

Notă: În caseta foto puteţi vedea o parte dintre modificările aduse de OUG nr. 18/2016 asupra Codului de procedură penală (stânga – forma veche, dreapta – forma nouă). Atenţie: Urmărirea modificărilor la nivel de paragraf este disponibilă doar abonaţilor Lege5

procedura_penala_2016a
Sursa foto: Lege5.ro

Potrivit art. 139 alin.(1), supravegherea tehnică se dispune de judecătorul de drepturi şi libertăţi atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

  • există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute la alin. (2);
  • măsura să fie proporţională cu restrângerea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, date fiind particularităţile cauzei, importanţa informaţiilor ori a probelor ce urmează a fi obţinute sau gravitatea infracţiunii;
  • probele nu ar putea fi obţinute în alt mod sau obţinerea lor ar presupune dificultăţi deosebite ce ar prejudicia ancheta ori există un pericol pentru siguranţa persoanelor sau a unor bunuri de valoare.

Punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică. Furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice sau furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de orice tip de comunicare sunt obligaţi să colaboreze cu procurorul, organele de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei, în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică.

Prelungirea măsurii supravegherii tehnice. Măsura supravegherii tehnice poate fi prelungită, pentru motive temeinic justificate, de către judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa competentă, la cererea motivată a procurorului, în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 139, fiecare prelungire neputând depăşi 30 de zile.

Obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane

Obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare efectuate se poate dispune de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află sediul parchetului din care face parte procurorul care a întocmit propunerea, cu privire la tranzacţiile financiare ale făptuitorului, suspectului, inculpatului sau ale oricărei persoane care este bănuită că realizează asemenea operaţiuni cu făptuitorul, suspectul sau inculpatul, dacă:

  • există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni;
  • măsura este necesară şi proporţională cu restrângerea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, date fiind particularităţile cauzei, importanţa informaţiilor sau a probelor ce urmează a fi obţinute ori gravitatea infracţiunii;
  • probele nu ar putea fi obţinute în alt mod sau obţinerea lor ar presupune dificultăţi deosebite ce ar prejudicia ancheta ori există un pericol pentru siguranţa persoanelor sau a unor bunuri de valoare.

Obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ce urmează a fi efectuate poate fi dispusă pe o durată de cel mult 30 de zile de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află sediul parchetului din care face parte procurorul care a întocmit propunerea, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1).

Mandatul prin care este autorizată obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ce urmează a fi efectuate poate fi prelungit în condiţiile art. 144 (vezi caseta foto), dar durata totală a măsurii nu poate depăşi, în aceeaşi cauză şi cu privire la aceeaşi persoană, 6 luni.

 procedura_penala_2016b

Sursa foto: Lege5.ro

În cazurile în care există urgenţă, iar obţinerea mandatului ar conduce la o întârziere substanţială a cercetărilor, la pierderea, alterarea sau distrugerea probelor ori ar pune în pericol siguranţa victimei sau a altor persoane şi sunt îndeplinite condiţiile arătate în prima parte a expunerii, procurorul poate dispune obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare efectuate sau care urmează a fi efectuate.

Este interzisă obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare dintre avocat şi suspect, inculpat sau orice altă persoană pe care acesta o apără, cu excepţia situaţiilor în care există date că avocatul săvârşeşte sau pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni contra securităţii naţionale şi celelalte prevăzute la art. 139 alin. (2), prezentat mai sus cu modificările aduse de ordonanţa de urgenţă.

Instituţiile de credit sau entităţile financiare care efectuează tranzacţiile financiare sunt obligate să predea înscrisurile sau informaţiile la care se face referire în mandatul dispus de judecător sau în autorizaţia emisă de procuror.

După efectuarea activităţilor autorizate, procurorul îl informează, în cel mult 10 zile, în scris, pe fiecare subiect al unui mandat despre măsura ce a fost luată în privinţa sa. După momentul informării, persoana ale cărei tranzacţii financiare au fost vizate de această măsură are dreptul de a lua cunoştinţă de activităţile efectuate.

Ai nevoie de Noul Cod de Procedură Penală? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF, de AICI!

comentarii

Noua platformă de informare juridică dezvoltată de Indaco este aici

După trei decenii de experiență în dezvoltarea soluțiilor juridice, Indaco Systems prezintă lege6.ro, o nouă platformă guvernată de AI, care se auto-îmbunătățește zilnic