21 August, 2019

Lista prevederilor financiar – fiscale aplicabile cultelor religioase în anul 2017

1. Statutul juridic. Activitatea cultelor religioase se desfăşoară potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, republicată.

Aspecte privind ţinerea contabilităţii

2.
Unitățile de cult îşi conduc şi îşi organizează contabilitatea potrivit Legii contabilităţii nr. 82/1991, cu modificările şi completările ulterioare. De la 01 ianuarie 2008, îşi produce efecte Ordinul MFP nr. 1969/2007 privind aprobarea reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial.

3. Opţiunea de contabilitate în partidă simplă. Unitățile de cult fac parte dintre categoriile de persoane juridice fără scop patrimonial pot opta pentru a organiza și a conduce contabilitatea în partidă simplă, cu condiţia ca în actul normativ de înființare să se fi prevăzut dispoziţii exprese în acest sens. Persoanele juridice fără scop patrimonial care conduc contabilitatea în partidă simplă nu întocmesc situații financiare anuale.

4. Opţiunea de contabilitate în partidă dublă. Dacă unităţile de cult optează pentru a organiza și a conduce contabilitatea în partidă dublă, acestea întocmesc situații financiare anuale.

Aspecte fiscale

5.
Referitor la impozitul pe profit, până la 31 decembrie 2015, prin vechiul cod fiscal, cultele religioase erau scutite de impozit. Astfel, art. 15 alin. 1 lit. f) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prevedea următoarele: „Art. 15.- (1) Sunt scutiți de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili: (..) f) cultele religioase, pentru: venituri obținute din producerea și valorificarea obiectelor și produselor necesare activității de cult, potrivit legii, venituri obținute din chirii, alte venituri obținute din activități economice, venituri din despăgubiri în formă bănească, obținute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate, cu condiția ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent și/sau în anii următori, pentru întreținerea și funcționarea unităților de cult, pentru lucrări de construcție, de reparație și de consolidare a lăcașurilor de cult și a clădirilor ecleziastice, pentru învățământ, pentru furnizarea, în nume propriu și/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condițiile legii, pentru acțiuni specifice și alte activități nonprofit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor. (..)” Veniturile obținute din activități economice de către cultele religioase și care sunt utilizate în alte scopuri decât cele expres prevăzute se supun impozitării cu cota de 16%. În vederea stabilirii bazei impozabile, din veniturile obținute se scad cheltuielile efectuate în scopul realizării acestor venituri.

6. Referitor la impozitul pe profit, potrivit noului cod fiscal, care îşi produce efecte începând cu 01 ianuarie 2016, cultele religioase au reguli speciale de impozitare. Astfel, Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează următoarele: Art. 15 – (1) În cazul următoarelor persoane juridice române, la calculul rezultatului fiscal sunt considerate venituri neimpozabile următoarele tipuri de venituri: a) pentru cultele religioase, veniturile obținute din producerea și valorificarea obiectelor și produselor necesare activității de cult, potrivit legii, veniturile obținute din chirii, veniturile obținute din cedarea/înstrăinarea activelor corporale, alte venituri obținute din activități economice sau de natura celor prevăzute la alin. (2), veniturile din despăgubiri, în formă bănească, obținute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate, cu condiția ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent și/sau în anii următori, pentru întreținerea și funcționarea unităților de cult, pentru lucrări de construcție, de reparație și de consolidare a lăcașurilor de cult și a clădirilor ecleziastice, pentru învățământ, pentru furnizarea, în nume propriu și/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condițiile legii, pentru acțiuni specifice și alte activități nonprofit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, republicată; (..) ”  Veniturile obținute de către cultele religioase, care sunt utilizate în alte scopuri decât cele expres menționate, sunt venituri impozabile la calculul rezultatului fiscal. În vederea stabilirii bazei impozabile, din veniturile respective se scad cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, proporțional cu ponderea veniturilor impozabile în totalul veniturilor înregistrate de contribuabil.

7. Referitor la CASS, Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează următoarele: Art. 153 – (1) Următoarele persoane au calitatea de contribuabili/plătitori de venit la sistemul de asigurări sociale de sănătate, cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și ale acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, după caz: n) Secretariatul de Stat pentru Culte, pentru personalul monahal al cultelor recunoscute, dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte surse; (..) Art. 166. – Pentru personalul monahal al cultelor recunoscute, dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte surse, baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate o reprezintă valoarea a două salarii minime brute pe țară. Contribuția se suportă de la bugetul de stat. ”

8. Referitor la taxa pe clădire, Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează următoarele: „Art. 456 – (1) Nu se datorează impozit/taxă pe clădiri pentru: d) clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult, aparținând cultelor religioase recunoscute oficial, asociațiilor religioase și componentelor locale ale acestora, precum și casele parohiale, cu excepția încăperilor folosite pentru activități economice; ”  âpotrivit normelor de aplicare, prin sintagma clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult se înțelege bisericile, locașurile de închinăciune, casele de rugăciuni și anexele acestora. Termenul lăcaș este variantă a termenului locaș. Anexele bisericilor se referă la orice incintă care are elementele constitutive ale unei clădiri, proprietatea unui cult recunoscut de lege sau a unei asociații religioasă, cum ar fi: clopotnița, cancelaria parohială, agheasmatarul, capela mortuară, incinta pentru aprins lumânări, pangarul, troița, magazia pentru depozitat diverse obiecte de cult, așezământul cu caracter social-caritabil, arhondaricul, chilia, trapeza, incinta pentru desfășurarea activităților cu caracter administrativ- bisericesc, reședința chiriarhului, precum și altele asemenea; prin așezământ cu caracter social-caritabil se înțelege serviciul social organizat în conformitate cu prevederile Nomenclatorului serviciilor sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2015.

9. Referitor la taxa pe teren, Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează următoarele: „Art. 464. – (1) Nu se datorează impozit/taxă pe teren pentru: d) terenurile aparținând cultelor religioase recunoscute oficial și asociațiilor religioase, precum și componentelor locale ale acestora, cu excepția suprafețelor care sunt folosite pentru activități economice; ”

Ai nevoie de Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor? O poți obține în varianta actaulizată, în format PDF sau MOBI apăsând AICI!

comentarii

Despre autor  ⁄ Maria Bălăşescu

Maria Bălăşescu este expert contabil. Site: http://www.contabilii.ro Contact: contact@contabilii.ro

Fara comentarii

Scrie un comentariu