Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat recent, prin Decizia nr. 4/2021 publicată  în Monitorul Oficial, Partea I nr. 171 din 19 februarie 2021 cu privire la sesizarea formulată de Curtea de Apel Brașov – Secția penală în Dosarul nr. 9.010/197/2019 privind dezlegarea unei chestiuni de drept, asupra următoarei chestiuni de drept, admițând sesizarea formulată:

,,Fapta de a deschide și utiliza un cont pe o rețea de socializare deschisă publicului, folosind ca nume de utilizator numele unei alte persoane și introducând date personale reale care permit identificarea acesteia, întrunește două dintre cerințele esențiale ale infracțiunii de fals informatic prevăzute în art. 325 din Codul penal, respectiv cea ca acțiunea de introducere a datelor informatice să fie realizată fără drept și cea ca acțiunea de introducere a datelor informatice să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului”.

Așadar, instanța a reținut faptul că acțiunea unei persoane de a crea un profil fals pe contul de socializare Facebook cu numele persoanei vătămate si trimiterea unor fotografii cu persoana vătămată în ipostaze intime de pe acel cont întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de fals informatic.

În concret,  crearea unui cont pe o rețea de socializare accesibilă publicului, furnizând ca nume de utilizator numele unei alte persoane și introducând date reale vizând această persoană (informații, fotografii, imaini video) realizează condițiile de tipicitate ale infracțiunii de fals informatic, cu condiția ca aceasta să fie realizată fără drept și să aibă ca rezultat date necorepunzătoare adevărului.

Simpla creare a unui cont fictiv pe o rețea publică de socializare nu are semnificația unui fals informatic, doar atribuirea contului unei persoane și postarea de fotografii ale persoanei a cărei identitate a fost uzurpată fraudulos fiind activități care conduc la sancționarea sa penală.

Sancțiunile prevăzute de lege asupra faptei descrise

Legislația penală asigură protecția împotriva faptelor mai sus menționate, sancționând infracțiunea de fals informatic cu închisoarea de la unu la 5 ani. De asemenea, legislația civilă protejează dreptul la imagine, conform art. 73 din Codul Civil în condițiile în care utilizarea cu rea-credință a numelui, imaginii sau vocii unei persoane constituie, potrivit art. 74 lit. h) din Codul civil, o atingere adusă vieții private.

În concluzie, prin Decizia nr. 4/2021, Înalta Curte de Casație și Justiție trasează o linie directoare esențială în raport cu gravitatea și amploarea fenomenului infracțional desfășurat prin intermediul sistemelor informatice. Pentru a înlătura efectele infracțiunilor de fals prin apelarea la organele abilitate de lege este necesară contactarea unui avocat specializat atât în drept penal, cât și în drept civil, pentru obținerea de despăgubiri. 

Sursa: Comunicat de presă al Societăţii de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații

www.lege5.roRapid actualizată, platforma Indaco Lege5 este instrumentul ideal pentru urmărirea modificărilor legislative, consultarea doctrinei sau informații despre companii.  

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here