14 Octombrie, 2019

Licenţe de software, ca drepturi de creanţă în procedura insolvenţei

Din excepţia de neconstituţionalitate pe care o semnalăm credem că sunt de interes argumentele autorilor acesteia, pentru motivele pe care le găsiţi mai jos. CCR s-a mărginit să observe că aspectele menționate sunt, pe de o parte, “chestiuni care țin de completarea textului criticat, ceea ce este atributul exclusiv al legiuitorului”, iar interpretarea și aplicarea legii la speța deduse judecății este “atributul celor ce sunt îndrituiți cu asemenea operațiuni la cazuri concrete și care trebuie să acționeze cu respectarea principiului bunei-credințe, fiind totodată aspecte ce țin de competența instanțelor de judecată” 

Motivarea excepţiei de neconstituţionalitate

Reţinem că aspectele criticate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate privesc dispozițiile art. 64 alin. (4) și (5) și ale art. 72 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, dar noua reglementare în vigoare – Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență – nu aduce noutăţi sub aspectele criticate (vezi Documentarul de la sfârşitul materialului) 

Administratorul special al societăţii-parte interesată, prezintă situația de fapt a societății, respectiv:

- domeniul de activitate în hi-tech software, litigiile în care se află pentru stabilirea și recuperarea prejudiciului ca urmare a piratajului masiv de licențe software (o sumă mai mare de 20 milioane euro), fiind vorba despre licențe mixte (române și germane), urmată de starea de faliment solicitată de partea/societatea cu care se află în conflict, context în care s-a urmărit împiedicarea accesului la justiție pe plan național, formulându-se acțiuni în justiție în celălalt stat, respectiv la instanțele de la Karlsruhe;

- pe plan național, au avut loc cercetări dispuse de către Direcția Națională Anticorupție, context în care s-a contestat creanța stabilită în sarcina administratorului societății cu care se află în divergență. Astfel, în ceea ce privește textul criticat, arată că există deja jurisprudență în materie, problemele fiind rezolvate, însă prevederile criticate din legislația națională, spre deosebire de legislația franceză (în acest context precizează că societatea parteneră este franceză), nu conțin aspecte legate de activul imaterial în momentul insolvenței, respectiv proceduri colective, astfel cum este cu privire la corporal – brevete, invenții, drepturi de autor.

- Legislația este deficitară din acest punct de vedere, iar judecătorul-sindic și administratorul judiciar nu au baza legală și competența de a verifica unele aspecte în legătură cu societatea care deține drepturi de autor, respectiv cu societatea care deține creanțele în număr majoritar, acesta având în fapt puterea de a decide și doar în favoarea sa, având un interes direct.

- Textul de lege nu prevede explicit care este situația juridică privind dreptul de autor/coautor în situația în care au fost piratate licențe software, fiind un vid legislativ pe plan național, față de alte state unde este obligatoriu ca judecătorul-sindic să poată decide. 

Evaluarea activelor imateriale

Din partea Curţii a fost adresată o întrebare autorului excepției de neconstituționalitate pornind de la faptul că în discuție a fost adusă o problemă legată de structura capitalului social, respectiv active materiale și imateriale, atât potrivit legislației naționale, cât și internaționale. În acest context, întrebarea este dacă au fost introduse în capitalul social și aceste active imateriale, aceste drepturi de creanțe dematerializate, întrucât, dacă nu au fost introduse în capitalul social, nici nu s-ar putea solicita judecătorului-sindic o asemenea operațiune.

Autorul excepției de neconstituționalitate arată că, potrivit legilor internaționale (IAS – Standardele internaționale de contabilitate art. 36 și 38), pentru activul imaterial există obligația de evaluare la valoarea pieței o dată pe an. În cazul în care o societate se află în insolvență de mai mulți ani (6-7 ani), chiar dacă valoarea de piață sau valoarea prejudiciului din brevetele piratate este foarte mare, este interzisă punerea activelor imateriale la valoarea reală, ci numai la valoarea de piață. Or, în aceste condiții, dacă nu se poate proba valoarea netă, este evident că acestea sunt trecute la o valoare devalorizată, neputând fi ținute la valoarea lor reală de la data intrării în insolvență, mai ales că legislația în materia dreptului de autor și a contabilității pe active imateriale este paralelă cu legislația privind procedurile colective.

În final, subliniază că dorește un tratament juridic precum cel din legislația franceză. 

Încadrarea făcută de reprezentantul Ministerului Public

Reprezentantul Ministerului Public precizează că, în fapt, criticile de neconstituționalitate vizează faptul că în legislația insolvenței nu se arată practic cum trebuie tratat un creditor împotriva căruia s-a început urmărirea penală. Astfel, un atare creditor nu ar avea o creanță certă lichidă și exigibilă, iar dacă această creanță ar exista, aceasta ar trebui să servească pentru recuperarea prejudiciului într-o cauză penală. Prin urmare, nu ar putea fi înscris în tabelul creanțe și astfel să controleze o societate precum cea pe care o are autorul excepției în procedură de insolvență.

Față de această împrejurare, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, în raport cu criticile formulate, întrucât se critică o tăcere a legii, aspect ce excedează competenței Curții Constituționale. Or, în aceste condiții, competența de a reglementa revine fie legiuitorului, în contextul în care situația este neclară, fie instanțelor judecătorești ca, pe cale de interpretare, să accepte sau nu ca un astfel de creditor să fie trecut pe tabelul creditorilor. 

Obiectul excepției de neconstituționalitate

Legea nr. 85/2006

- Art. 64 alin. (4) și (5):

(4) Creanțele nescadente sau sub condiție la data deschiderii procedurii vor fi admise provizoriu la masa credală și vor fi îndreptățite să participe la distribuiri de sume în măsura îngăduită de prezenta lege.

(5) Titularii creanțelor sub condiție suspensivă la data deschiderii procedurii, inclusiv creanțele a căror valorificare este condiționată de executarea în prealabil a debitorului principal, vor fi îndreptățiți să voteze și să participe la distribuiri numai după îndeplinirea condiției respective.”

- Art. 72 alin. (3):

“Tabelul preliminar de creanțe va fi, totodată, afișat de grefă la ușa instanței, întocmindu-se în acest sens un proces-verbal de afișare, și va fi comunicat debitorului. După afișare, creditorii înscriși în tabelul preliminar de creanțe pot participa la adunările creditorilor.” 

Considerentele completului CCR

CCR a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate, pentru considerente din care reţinem următoarele.

- În ceea ce privește critica formulată în prezenta cauză și aspectele menționate de autorul excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că acestea sunt, pe de o parte, chestiuni care țin de completarea textului criticat, ceea ce este atributul exclusiv al legiuitorului, acesta fiind, în virtutea art. 61 alin. (1) din Constituție, unica autoritate legiuitoare a țării. Pe de altă parte, autorul excepției de neconstituționalitate este nemulțumit de interpretarea și aplicarea legii la speța deduse judecății, care este atributul celor ce sunt îndrituiți cu asemenea operațiuni la cazuri concrete și care trebuie să acționeze cu respectarea principiului bunei-credințe, fiind totodată aspecte ce țin de competența instanțelor de judecată învestite cu soluționarea litigiului, neintrând în sfera contenciosului constituțional.

- Ca atare, o asemenea critică nu intră însă în competența de soluționare a instanței de contencios constituțional, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, “se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”, și judecă numai în drept, astfel încât conduita celor care aplică legea nu poate constitui temei pentru constatarea neconstituționalității unor texte legale.

Decizia nr. 855/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 505 din 21 iunie 2019 

Documentar

Legea nr. 85/2014

Art. 102 –

(4) Creanțele nescadente sau sub condiție la data deschiderii procedurii vor fi admise la masa credală și vor fi îndreptățite să participe la distribuiri de sume în măsura îngăduită de prezentul titlu.

(5) Dreptul de vot și dreptul la distribuție ale titularilor creanțelor sub condiție suspensivă la data deschiderii procedurii, inclusiv ale titularilor creanțelor a căror valorificare este condiționată de executarea în prealabil a debitorului principal, se nasc numai după îndeplinirea condiției respective.

(6) Creanțele născute după data deschiderii procedurii, în perioada de observație sau în procedura reorganizării judiciare vor fi plătite conform documentelor din care rezultă, nefiind necesară înscrierea la masa credală. Prevederea se aplică în mod corespunzător pentru creanțele născute după data deschiderii procedurii de faliment.

(7) În cazul în care se deschide procedura de faliment după perioada de observație sau reorganizare, creditorii vor solicita înscrierea în tabelul suplimentar pentru creanțele născute după data deschiderii procedurii insolvenței ce nu au fost plătite.

(8) Creanța unei părți vătămate din procesul penal se înscrie sub condiție suspensivă, până la soluționarea definitivă a acțiunii civile în procesul penal în favoarea părții vătămate, prin depunerea unei cereri de admitere a creanței. În cazul în care acțiunea civilă în procesul penal nu se finalizează până la închiderea procedurii insolvenței, fie ca urmare a reușitei planului de reorganizare, fie ca urmare a lichidării, eventualele creanțe rezultate din procesul penal vor fi acoperite din averea persoanei juridice reorganizate sau, dacă este cazul, din sumele obținute din acțiunea în atragerea răspunderii patrimoniale a persoanelor ce au contribuit la aducerea persoanei juridice în stare de insolvență, potrivit prevederilor art. 169 și următoarele.

Art. 110 -

(3) Tabelul preliminar de creanțe va fi, totodată, publicat în BPI. După publicare, creditorii înscriși în tabelul preliminar de creanțe pot participa la adunările creditorilor.

Ai nevoie de Decizia nr. 855/2018? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!

comentarii

Despre autor  ⁄ Mihai Sintescu

Mihai Sintescu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu