Deși a fost prezentată publicului larg ca fiind legea salarizării unitare, este bine să știm că Legea-cadru nr. 153/2017 nu este decât o primă încercare de a corela corectitudinea veniturilor din sistemul public cu realitatea. Veniturile disproporționate încă vor exista, întrucât va fi nevoie de câțiva ani pentru a putea face modificările necesare.

Legea salarizării unitare prevede o creştere etapizată a salariilor bugetarilor cu 56%, într-un buget de 32 de miliarde de lei până în 2020 şi 43 de miliarde până în 2022. 

Legestart.ro vă prezenta progresul și rezumatul legii salarizării unitare, însă acum e momentul să facem o „disecție” a actului promulgat de președintele Iohannis și publicat în Monitorul Oficial.

Cui i se aplică dispozițiile legii salarizării unitare? 

Conform Lege5.ro dispozițiile legii nr. 153/2017 se aplică:

Art. 2, alin. (1)

  • a) personalului din autorități și instituții publice, respectiv Parlamentul, Administrația Prezidențială, autoritatea judecătorească, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, unitățile teritoriale, autorități ale administrației publice locale, alte autorități publice, autorități administrative autonome, precum și instituțiile din subordinea acestora, finanțate integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale;
  • b) personalului din autorități și instituții publice finanțate din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale;
  • c) personalului din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii;
  • d) persoanelor care sunt conducători ai unor instituții publice în temeiul unui contract, altul decât contractul individual de muncă;
  • e) persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică.
Alin. (2) Dispozițiile prezentei legi nu se aplică personalului din Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.

Alin. (3) Intră în categoria personalului din sectorul bugetar personalul încadrat pe baza contractului individual de muncă, personalul care ocupă funcții de demnitate publică numite sau alese și personalul care ocupă funcții asimilate funcțiilor de demnitate publică, magistrații, precum și personalul care beneficiază de statute speciale, inclusiv funcționarii publici și funcționarii publici cu statut special.

Care sunt criteriile după care se stabilesc salariile de bază?

Art. 8. 

Alin. (1) Ierarhizarea posturilor în vederea stabilirii salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție și a indemnizațiilor de încadrare, atât între domeniile de activitate, cât și în cadrul aceluiași domeniu, are la bază următoarele criterii generale:
  • a) cunoștințe și experiență;
  • b) complexitate, creativitate și diversitate a activităților;
  • c) judecata și impactul deciziilor;
  • d) responsabilitate, coordonare și supervizare;
  • e) dialog social și comunicare;
  • f) condiții de muncă;
  • g) incompatibilități și regimuri speciale.
Alin. (2) Criteriile de performanță generale avute în vedere la promovarea în funcție, grade/trepte profesionale a personalului plătit din fonduri publice ori în vederea acordării unor premii sunt următoarele:
  • a) cunoștințe profesionale și abilități;
  • b) calitatea, operativitatea și eficiența activităților desfășurate;
  • c) perfecționarea pregătirii profesionale;
  • d) capacitatea de a lucra în echipă;
  • e) comunicare;
  • f) disciplină;
  • g) rezistență la stres și adaptabilitate;
  • h) capacitatea de asumare a responsabilității;
  • i) integritate și etică profesională.

Alin. (3) Pentru categoriile de personal plătite din fonduri publice care beneficiază de criterii specifice de performanță reglementate prin statute proprii se aplică acestea din urmă.

Alin. (4) Conținutul criteriilor de performanță specifice domeniului de activitate, precum și procedura de evaluare se stabilesc potrivit reglementărilor aplicabile fiecărei categorii de personal.

IMPORTANT – La Art. 14 al legii salarizării unitare alin. (1) vom regăsi următorul pasaj: „Personalul care deține titlul științific de doctor beneficiază de o indemnizație lunară pentru titlul științific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul. Cuantumul salarial al acestei indemnizații nu se ia în calcul la determinarea limitei sporurilor, compensațiilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor.” Așadar, observăm că studiile superioare (doctorat) finalizate vor fi în continuare remunerate cu un bonus de cel puțin 725 de lei, adică 1/2 din 1450 de lei.

(click pe imagine pentru deschiderea acesteia la format maxim)

legea salarizarii unitare


Legea
salarizării unitare introduce indemnizația de hrană

Art. 18. – Indemnizația de hrană

Alin. (1) Începând cu 1 decembrie 2018, ordonatorii de credite acordă obligatoriu, lunar, indemnizații de hrană la nivelul anual a două salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată, cu excepția personalului Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției – Administrația Națională a Penitenciarelor, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază și Serviciului de Telecomunicații Speciale, precum și a personalului poliției locale care, potrivit legii, beneficiază de drepturi de hrană în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Alin. (2) Indemnizațiile de hrană prevăzute la alin. (1) se acordă proporțional cu timpul efectiv lucrat în luna anterioară, cu încadrarea în prevederile art. 25 alin. (1).

Alin. (3) Personalul care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, beneficiază de drepturi de hrană potrivit Ordonanței Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și nu este angajat/încadrat în instituțiile și autoritățile publice prevăzute la art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv în cadrul poliției locale, beneficiază exclusiv de indemnizația de hrană prevăzută la alin. (1).

Alin. (4) Indemnizația de hrană nu se acordă persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică, alese și numite.

Un alt lucru important care v-ar putea interesa este reprezentat de sporul pentru munca de noapte care va fi în cuantum de 25% din salariul de bază, însă va fi acordat doar dacă munca se desfășoară între orele 22 – 6, iar timpul efectiv lucrat este de minimum 3 ore.

Bugetarii pot primi prime pentru muncă

Art. 26. – Premii și prime

Alin. (1) Ordonatorii de credite pot acorda lunar premii de excelență pentru personalul care a participat direct la obținerea unor rezultate deosebite în activitatea instituțiilor sau autorităților publice, în limita a 5% din cheltuielile cu salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, soldele de grad/salariile gradului profesional deținut, gradațiile și soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizațiile de încadrare și indemnizațiile lunare aferente personalului prevăzut în statul de funcții, sub condiția încadrării în fondurile aprobate prin buget.

Alin. (2) Premiile de excelență se pot acorda în cursul anului personalului care a realizat sau a participat direct la obținerea unor rezultate deosebite în activitatea instituției/autorității publice sau a sistemului din care face parte, a participat la activități cu caracter deosebit, a efectuat lucrări cu caracter excepțional ori a avut un volum de activitate ce depășește în mod semnificativ volumul optim de activitate, în raport de complexitatea sarcinilor, ținându-se seama de evaluarea criteriilor prevăzute la art. 8 alin. (2). Sumele neutilizate pot fi utilizate în lunile următoare, în cadrul aceluiași an bugetar.

Alin. (3) Premiile de excelență individuale lunare nu pot depăși, anual, două salarii de bază minim brute pe țară garantate în plată și se stabilesc de către ordonatorii de credite în limita sumelor aprobate în buget cu această destinație, în condițiile legii, avându-se în vedere elementele prevăzute la alin. (2), cu consultarea organizațiilor sindicale reprezentative la nivel de unitate sau, după caz, cu consultarea reprezentanților salariaților, acolo unde nu sunt constituite astfel de organizații sindicale.

Alin. (4) Începând cu data de 1 decembrie 2018, ordonatorii de credite acordă, obligatoriu, o indemnizație de vacanță. Modalitatea de acordare se stabilește prin hotărâre a Guvernului.

Alin. (5) Valoarea anuală a indemnizației de vacanță este la nivelul unui salariu de bază minim brut pe țară garantat în plată și se acordă proporțional cu timpul efectiv lucrat în cursul anului calendaristic.

Alin. (6) Indemnizația de vacanță prevăzută la alin. (4) și (5) se acordă cu încadrarea în prevederile art. 25 alin. (1).

Alin. (7) Indemnizația de vacanță nu se acordă persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică, alese și numite.

Toate detaliile despre Legea salarizării unitare le puteți vizualiza AICI, însă puteți obține actul în format .PDF pentru a-l avea în permanență AICI sau vă puteți achiziționa un abonament Lege5 de AICI!

comentarii

1 COMMENT

  1. De ce cei care au facut doctoratul, stim noi cum, poate chiar la Chisinau, sa aiba asemenea sporuri? Cei care fac a doua licenta nu primesc nimic? dati-le si 3-3 specializari cum a obtinut Vanghelie si vom avea invatamant, nu gluma!

  2. De ce personalul medical de la sălile de operație nu beneficiaza de aceleași sporuri ca și cel din A.T.I. ? Și la blocul operator sunt condiții și solicitări psihice și fizice extrem de ridicate .

  3. De asemenea, de ce nu sunt recunoscute studiile de psihologie în cadrul dezvoltării personale a asistenților medicali? Sunt recunoscute doar cele din domeniul medical..respectiv facultatea de moașe. ..

  4. Cu toate acestea se tot vorbește despre psihologia pacientului , ne dorim cadre medicale cât mai empatice și când le avem nu le recunoaștem pregătirea educationala și profesionala.

  5. De ce în învățământ sunt recunoscute studiile de psihologie inclusiv ca nivel de încadrare? În fond este vorba în ambele situații de psihologia umana.

LEAVE A REPLY

Adaugă comentariu!
Adaugă nume aici