20 Noiembrie, 2017

Legea salarizării a fost adoptată de Parlament

Proiectul pus în dezbatere publică la Senat, pe 24 aprilie de către ministrul Lia Olguța Vasilescu și semnat de peste 200 de parlamentari ai Puterii a fost adoptat cu 188 de voturi „pentru”, 28 de voturi „împotrivă” și 47 de abțineri. 

Legea salarizării are 45 de articole și cuprinde toate categoriile de bugetari: medicii şi asistenţii, profesorii şi învăţătorii, militarii sau procurorii, ceilalți angajați de la stat. Prezentarea publică pe care a făcut-o Președintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, și pe care Legestart a publicat-o AICI a fost menținută în actualul proiect, care a suferit ”mici modificări”, amendamente depuse de unii parlamentari, cu privire la “ajustarea” unor salarii din educație.

Proiectul prevede că salariile subordonaților nu vor mai fi mai mari ca ale șefilor lor, cele ale demnitarilor vor fi deasupra angajaților cu funcții de conducere, iar cei cu studii medii nu îi vor mai depăși, la salarii, pe cei cu studii superioare. Raportul dintre cel mai mic salariu din sectorul public şi cel mai mare este de 1 la 12, față de 1 la 15, cât este în prezent. Prin această măsură, salariile de bază de la baza piramidei salariale vor înregistra o creștere accentuată, conform inițiatorilor legii, în jur de 100%. Această creștere va scădea proporțional cu salariile aflate în partea superioară a piramidei salariale, arată legea salarizării. 

Principalele modificări ale salariilor bugetarilor sunt:
  • creșterea substanțială a salariilor de bază pentru personalul medical, începând cu anul 2018, astfel încât medicul UPU să beneficieze de echivalentul a 3.600 euro/lună, iar medicul rezident UPU să beneficieze de echivalentul a 1.200 euro/lună;
  • creșterea substanțială a salariilor personalului din educație și pentru învățământul preuniversitar (între 90% și 150%),iar pentru învățământul universitar, între 33% și 125%;
  • creșterea substanțială, de peste 100% a personalului artistic din cultură, a salariilor de bază, soldelor de funcție pentru personalul din sectorul de apărare națională, ordine publică, în special pentru funcțiile cu un nivel mic de salarizare;
  • stabilirea salariilor de bază ca valori nominale în lei pentru anul 2022, eliminarea coeficienților de ierarhizare și a valorii de referință utlizate în prezent;
  • stabilirea aceluiași nivel de salarizare pentru funcțiile comune existente în cadrul familiilor ocupaționale;
  • acordarea primei de vacanță anuale, sub forma unor vouchere de vacanță, a indemnizației de hrană în locul tichetelor de masă, a premiilor și câștigurilor pe baza performanțelor profesionale în limita a 2% din cheltuielile cu salariile;
  • încadrarea sumei sporurilor, compensațiilor, primelor, adaosurilor și indemnizațiilor în procentul de 30% din suma salariilor de bază, pe total buget pentru fiecare ordonator de credite.

Proiectul de lege va merge la președintele României pentru promulgare în cazul în care nu va fi atacat la Curtea Constituțională, însă USR a anunțat de marți seară, după adoptarea raportului în Comisia de muncă a Camerei, că intenționează să sesizeze CCR în privința Legii salarizării unitare, despre care a spus că nici acum nu se cunoaște impactul bugetar, iar membrii Guvernului “improvizeaza” pentru că nu știu acest lucru.

Președintele Klaus Iohannis a apreciat, pe 29 mai, ca “puțin deplasată” speranța că ar putea cere modificarea Legii salarizării în sectorul public, în condițiile în care legea este un proiect asumat de către PSD care va răspunde “integral și definitiv” pentru această lege.

comentarii

Despre autor  ⁄ Florin Amariei

Florin Amariei este un tânăr pasionat de politică, gaming și mașini. Cel mai mult îi place însă să urmărească cele mai noi schimbări legislative din țară și străinătate.

Fara comentarii

Scrie un comentariu