Parcursul urmat de act normativ a fost unul anevoios şi de durată. După ce la începutul lunii aprilie, reprezentanţii Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) au convenit asupra proiectului, iar Guvernul şi-a angajat răspunderea în faţa Parlamentului, forma oficială a Legii a fost, în sfârşit, făcută publică.

* Care sunt reglementările de bază din Legea retrocedărilor?

Actul normativ enunţă o serie de prevederi clare, încă de la început - imobilele preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist se restituie în natură.

În situaţia în care restituirea în natură a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist nu mai este posibilă, singura măsură reparatorie în echivalent care se acordă este compensarea prin puncte. 

Avem de-a face, aşadar, cu două elemente de bază – restituirea în natură şi compensarea prin puncte.

* Restituirea în natură

Restituirea în natură înseamnă restituirea imobilului preluat în mod abuziv; în ceea ce priveşte terenurile, reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament sau pe un alt amplasament.

După cum am precizat şi mai sus, imobilele preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist se restituie în natură foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, cu respectarea, însă, a unei condiţii esenţiale – proprietarii vor păstra destinaţia imobilelor retrocedate timp de 10 ani!


Sursa foto: Lege5.ro

Actul normativ specifică şi faptul că, la propunerea motivată a deţinătorilor actuali, Guvernul va stabili, prin hotărâre, imobilele pentru care foştii proprietari sau, după caz, moştenitorii acestora au obligaţia de a menţine afectaţiunea de interes public. 

În această perioadă de 10 ani în care este obligatorie menţinerea afectaţiunii de interes public, plata cheltuielilor de întreţinere aferente imobilului respectiv revine deţinătorilor actuali. Noul proprietar beneficiază de plata unei chirii, stabilită în funcţie de valoarea de piaţă, prin hotărâre a Guvernului. 

De asemenea, în situaţia în care pentru activităţile de interes public nu este necesară întreaga suprafaţă a imobilului, aceasta poate fi restrânsă, chiria recalculându-se în mod corespunzător. 

În situaţia în care, în perioada de 10 ani, imobilul nu mai este necesar activităţilor de interes public, obligaţia menţinerii afectaţiunii încetează de drept. 

* Acordarea de măsuri compensatorii – lanţul organismelor

Cererile de restituire care nu pot fi soluţionate prin restituire în natură la nivelul entităţilor învestite de lege se soluţionează prin acordarea de măsuri compensatorii sub formă de puncte. Pentru aplicarea acestei măsuri, legea prevede constituirea a două organisme:

• Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor;

• Fondul naţional al terenurilor agricole şi al altor imobile, administrat de Agenţia Domeniilor Statului (ADS).

Sursa foto: Lege5.ro

Fondul naţional se constituie iniţial din terenuri agricole care nu fac obiectul restituirii în natură, aflate în proprietatea privată a statului şi în administrarea Agenţiei Domeniilor Statului. Fondul naţional se poate completa ulterior cu alte imobile proprietate a statului, la propunerea instituţiilor publice deţinătoare. 

Lista imobilelor din Fondul naţional va fi publicată pe pagina de internet a ADS şi transmisă Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) până la data de 1 iulie 2014. 

Referitor la terenurile puse la dispoziţia comisiilor locale în vederea finalizării procesului de restituire, dar nerestituite foştilor proprietari până la data de 1 ianuarie 2016, acestea vor intra, de drept, în Fondul naţional şi for fi afectate valorificării punctelor acordate. 

Ulterior, până la 1 ianuarie 2015, Comisia Naţională va publica valoarea fiecărui imobil din Fondul naţional. Pentru imobilele trecute în Fondul naţional ulterior datei de 1 ianuarie 2015, valoarea se publică în termen de 30 de zile.

* Compensarea prin puncte – care sunt paşii?

• în vederea acordării de măsuri compensatorii pentru imobilele care nu pot fi restituite în natură, entităţile învestite de lege transmit Secretariatului Comisiei Naţionale deciziile care conţin propunerea de acordare de măsuri compensatorii, întreaga documentaţie care a stat la baza emiterii acestora şi documentele care atestă situaţia juridică a imobilului obiect al restituirii la momentul emiterii deciziei, inclusiv orice înscrisuri cu privire la construcţii demolate.

• deciziile vor fi însoţite de înscrisuri care atestă imposibilitatea atribuirii în compensare totală sau parţială a unor alte imobile/bunuri/servicii disponibile deţinute de entitatea învestită de lege.

• comisiile judeţene de fond funciar şi Comisia de Fond Funciar a Municipiului Bucureşti pot propune Comisiei Naţionale soluţionarea cererilor de retrocedare prin acordare de măsuri compensatorii potrivit prezentei legi numai după epuizarea suprafeţelor de teren agricol afectate restituirii în natură, identificate la nivel local.

• secretariatul Comisiei Naţionale, în baza documentelor transmise, procedează la verificarea dosarelor din punctul de vedere al existenţei dreptului persoanei care se consideră îndreptăţită la măsuri reparatorii.

• evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a noii legi de către Secretariatul Comisiei Naţionale şi se exprimă în puncte.

Un punct are valoarea de un leu!

Sursa foto: Lege5.ro

Numărul de puncte se stabileşte după scăderea valorii actualizate a despăgubirilor încasate pentru imobilul evaluat.

Ulterior verificării şi evaluării, la propunerea Secretariatului Comisiei Naţionale, Comisia Naţională validează sau invalidează decizia entităţii învestite de lege şi, după caz, aprobă punctajul stabilit.

În cazul validării deciziei entităţii învestite de lege, Comisia Naţională emite decizia de compensare prin puncte a imobilului preluat în mod abuziv.

* Cum se poate urgenta soluţionarea cererilor de retrocedare?

Potrivit proaspătului act normativ, instituţiile publice au obligaţia de a soluţiona cererile formulate şi de a emite decizie de admitere sau de respingere a acestora, după cum urmează:

a) în termen de 12 luni, entităţile învestite de lege care mai au de soluţionat un număr de până la 2.500 de cereri;

b) în termen de 24 de luni, entităţile învestite de lege care mai au de soluţionat un număr cuprins între 2.500 şi 5.000 de cereri;

c) în termen de 36 de luni, entităţile învestite de lege care mai au de soluţionat un număr de peste 5.000 de cereri. 

Reţinem! Aceste termene se aplică de la data de 1 ianuarie 2014. 

Dacă entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele de mai sus, persoana care se consideră îndreptăţită se poate adresa secţiei civile a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul instituţiei, în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluţionarea cererilor.

Totodată, deciziile emise pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptăţită la aceeaşi instanţă judecătorească menţionată, în termen de 30 de zile de la data comunicării.

Reţinem! Cererile sau acţiunile în justiţie formulate sunt scutite de taxa judiciară de timbru. 

***