În Monitorul oficial nr. 472 din 4 iunie a fost republicată (r2) Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010. Deşi, la primă vedere, legea pare să nu ne afecteze în mod direct, suntem toţi sub imperiul reglementărilor aplicate de către entităţile din administraţia publică.

Obiective

Legea are ca obiective principale:

  1. asigurarea și menținerea disciplinei fiscal-bugetare, a transparenței și sustenabilității pe termen mediu și lung a finanțelor publice;
  2. stabilirea unui cadru de principii și reguli pe baza căruia Guvernul să asigure implementarea politicilor fiscal-bugetare care să conducă la o bună gestiune financiară a resurselor;
  3. gestionarea eficientă a finanțelor publice pentru a servi interesul public pe termen lung, asigurarea prosperității economice și ancorarea politicilor fiscal-bugetare într-un cadru durabil.

Principiile politicii fiscal-bugetare

Stabilitate. Guvernul are obligația de a conduce politica fiscal-bugetară într-un mod care să asigure predictibilitatea acesteia pe termen mediu, în scopul menținerii stabilității macroeconomice.

Responsabilitate fiscal. Guvernul are obligația de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent și de a gestiona resursele și obligațiile bugetare, precum și riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziției fiscale pe termen mediu și lung. Sustenabilitatea finanțelor publice presupune ca, pe termen mediu și lung, Guvernul să aibă posibilitatea să gestioneze riscuri sau situații neprevăzute, fără a fi nevoit să opereze ajustări semnificative ale cheltuielilor, veniturilor sau deficitului bugetar cu efecte destabilizatoare din punct de vedere economic sau social.

Echitate. Guvernul va derula politica fiscal-bugetară luând în calcul impactul financiar potențial asupra generațiilor viitoare, precum și impactul asupra dezvoltării economice pe termen mediu și lung.

Eficienţă. Politica fiscal-bugetară a Guvernului va avea la bază utilizarea eficientă a resurselor publice limitate, va fi definită pe baza eficienței economice, iar deciziile de alocare a investițiilor publice, inclusiv cele finanțate din fonduri nerambursabile primite de la Uniunea Europeană și alți donatori, se vor baza inter alia pe evaluarea economică, precum și pe evaluarea capacității de absorbție.

Gestionarea eficientă a cheltuielilor de personal plătite din fonduri publice. Politica salarială și a numărului de personal aferentă instituțiilor, autorităților, entităților publice și/sau de utilitate publică trebuie să fie în conformitate cu țintele fiscal-bugetare din strategia fiscal-bugetară, cu scopul de a eficientiza gestiunea fondurilor cu această destinație.

Principiile sunt aplicabile în mod corespunzător și autorităților administrației publice locale și, respectiv, altor entități ale căror bugete fac parte din bugetul general consolidat.

Obiectivele politicii fiscal-bugetare

– Guvernul are obligația să îndeplinească obiectivele de politică fiscal-bugetară, să elaboreze și să aplice strategia fiscal-bugetară anuală potrivit regulilor fiscal-bugetare prevăzute în prezenta lege.

– Obiectivele politicii fiscal-bugetare sunt:

a) menținerea datoriei publice la un nivel sustenabil pe termen mediu și lung;

b) gestionarea prudentă a resurselor și a obligațiilor asumate ale sectorului public și a riscurilor fiscal-bugetare;

c) menținerea unui nivel adecvat al resurselor bugetare pentru plata serviciului datoriei publice;

d) asigurarea predictibilității nivelului cotelor și bazelor de impozitare sau taxare.

Regulile politicii fiscal-bugetare

Reguli pentru poziţia bugetară a administraţiei publice. Se cere a fi îndeplinită una dintre următoarele condiții:

a) obiectivul bugetar pe termen mediu nu depășește o limită inferioară a soldului structural anual al administrației publice de -0,5% din PIB la prețurile pieței;

b) atunci când raportul dintre datoria publică calculată conform metodologiei Uniunii Europene și produsul intern brut, la prețurile pieței, este semnificativ sub nivelul de 60% și când riscurile în ceea ce privește sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice sunt scăzute, limita inferioară a obiectivului bugetar e termen mediu nu poate depăși un sold structural anual al administrației publice de cel mult -1,0% din produsul intern brut, la prețurile pieței;

c) deficitul structural anual al administrației publice converge către obiectivul bugetar pe termen mediu, conform unui calendar de ajustare agreat cu instituțiile Uniunii Europene.

Este permisă devierea temporară de la reguli doar în condițiile manifestării unor circumstanțe extraordinare, iar această deviere nu periclitează sustenabilitatea fiscal-bugetară pe termen mediu.

Datoria publică

Conform metodologiei Uniunii Europene, datoria publică nu va depăși 60% din produsul intern brut.

– În cazul în care raportul dintre datoria publică și produsul intern brut depășește valoarea de referință de 60% din produsul intern brut, datoria publică se va reduce cu o rată medie de 5% pe an, ca rată de referință.

– Pentru îmbunătățirea coordonării planificării privind contractarea datoriei publice la nivelul Uniunii Europene, Ministerul Finanțelor Publice transmite ex ante Comisiei Europene rapoarte referitoare la planul de contractare a datoriei publice.

Limite pentru datoria publică calculată conform metodologiei Uniunii Europene:

Dacă datoria publică depășește 45% din produsul intern brut, dar se situează sub 50% din produsul intern brut, Ministerul Finanțelor Publice prezintă Guvernului un raport privind justificarea creșterii datoriei și prezintă propuneri pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil.

Dacă datoria publică depășește 50% din PIB, dar se situează sub 55% din produsul intern brut:

a) Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut;

b) programul prevăzut la lit. a) cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public;

c) măsurile cuprinse în programul prevăzut la lit. a) se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică.

Dacă datoria publică depășește 55% din PIB, dar se situează sub 60% din produsul intern brut:

a) se aplică prevederile pct. 2;

b) Guvernul inițiază măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public;

c) măsurile prezentate potrivit lit. b) se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea acestora într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică.

Dacă datoria publică depășește 60% din produsul intern brut:

a) se aplică prevederile pct. 3;

b) Guvernul inițiază și aplică un program de reducere a datoriei publice potrivit prevederilor  10;

c) măsurile cuprinse în programul prevăzut la lit. b) se aplică prin aprobarea unor acte normative la nivel de lege, prin care să fie identificate măsuri urgente de reducere a deficitului bugetar și a datoriei publice, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică.

Prevederile pct. 2, 3 și pct. 4 lit. a) nu se aplică în condițiile manifestării unor circumstanțe extraordinare, dacă neaplicarea nu periclitează sustenabilitatea datoriei publice pe termen mediu și lung.

În cazul în care se constată o deviere de la obiectivul bugetar pe termen mediu sau de la calendarul de ajustare către acesta, Guvernul aprobă sau, după caz, transmite Parlamentului, spre adoptare, un set de măsuri, cu scopul de a corecta această deviere.

Cheltuielile bugetare

Cheltuieli de personal. Guvernul și fiecare ordonator de credite, precum și orice entitate responsabilă de elaborarea politicilor și acordurilor salariale din sectorul public trebuie să se asigure că toate aceste politici și acorduri salariale sunt în concordanță cu principiile responsabilității fiscale, regulile fiscale, precum și cu obiectivele și limitele din strategia fiscal-bugetară.

Nu se pot promova acte normative cu mai puțin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului Guvernului, care conduc la creșterea cheltuielilor de personal sau a pensiilor în sectorul bugetar.

– Totalul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat nu poate fi majorat pe parcursul anului bugetar, cu ocazia rectificărilor bugetare.

– Negocierile pentru unele drepturi care, potrivit legii, se stabilesc prin contracte colective de muncă vor putea fi finalizate numai după ce cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară a fost aprobat, cu respectarea plafoanelor de cheltuieli de personal stabilite.

Responsabilități și sancțiuni

– Încălcarea prevederilor legii de către membrii Guvernului atrage răspunderea politică solidară cu ceilalți membri, în conformitate cu prevederile Constituției României, republicată, și ale Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările ulterioare.

– Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, bugetelor locale și conducătorii instituțiilor sau autorităților publice au obligația de a furniza Ministerului Finanțelor Publice și/sau Consiliului fiscal informațiile necesare aplicării legii.

– Ordonatorii de credite bugetare și conducătorii companiilor cu capital majoritar de stat ale căror bugete fac parte din bugetul general consolidat au obligația să respecte obiectivele responsabilității fiscale și regulile fiscale care îi privesc, plafoanele de cheltuieli și împrumuturi, precum și țintele soldului bugetar. Orice încălcare a acestor prevederi duce la luarea uneia sau a mai multora dintre următoarele măsuri:

a) prezentarea în Guvern sau, după caz, la organele deliberative ale autorităților publice locale a unui program de reducere a cheltuielilor ori restructurarea și, după caz, fuziunea unor instituții publice;

b) interdicția emiterii de garanții, precum și contractarea sau tragerea de împrumuturi, până la redresarea situației financiare și încadrarea în indicatorii aprobați;

c) interzicerea majorării în anul bugetar următor a plafoanelor de cheltuieli și împrumuturi, ca urmare a depășirilor angajamentelor bugetare din anul curent;

d) autoritățile locale, instituțiile publice autofinanțate și entitățile economice cu capital majoritar de stat ale căror bugete fac parte din bugetul general consolidat vor compensa deficitele din anii anteriori prin excedente înregistrate în anul bugetar următor.

– Constituie contravenție și se sancționează angajarea sau plata de cheltuieli peste plafoanele trimestriale stabilite și orice încheiere de angajamente legale prin care să oblige statul sau autoritățile locale la efectuarea unor cheltuieli peste nivelul aprobat în condițiile dispozițiilor prezentei legi.

www.lege5.roRapid actualizată, platforma legislativă Indaco Lege5 este instrumentul ideal pentru urmărirea modificărilor legislative, mai ales în contexul decretării stării de urgență pe teritoriul României

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here