29 Ianuarie, 2020

Legea recuperării rezervelor de aur nu a fost promulgată, ci întoarsă în Parlament. Ce argumente a adus președintele

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului spre reexaminare modificarea art. 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, care vizează aducerea rezervelor de aur în ţară.

În motivarea deciziei, se arată că actul normativ elimină posibilitatea stabilirii şi menţinerii de rezerve în aur depozitat în străinătate şi instituie termenul în care Banca Naţională a României (BNR) trebuie să prezinte Parlamentului şi Guvernului raportul privind situaţia rezervelor internaţionale, în ipoteza diminuării acestora până la un nivel care ar periclita tranzacţiile internaţionale ale statului, precum şi cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de reducere.

Distinct de motivele de neconstituţionalitate ce au făcut obiectul analizei Curţii Constituţionale – care, prin Decizia nr. 414 din data de 26 iunie 2019, a constatat că dispoziţiile Legii pentru modificarea art. 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României sunt constituţionale în raport cu criticile formulate – considerăm că soluţia legislativă preconizată prin articolul unic pct. 1 din legea supusă reexaminării este de natură să afecteze atribuţiile legale ale BNR şi să creeze premisele îndepărtării de la compatibilizarea legislaţiei BNR cu tratatele europene, cu Statutul Sistemului European de Bănci Centrale (SEBC) şi cu cel al Băncii Centrale Europene (BCE) şi să genereze dificultăţi în aplicare, motiv pentru care se impune a fi reanalizată de către Parlament“, se arată în cererea de reexaminare transmisă preşedintelui Senatului.

De asemenea, se consideră că soluţia legislativă preconizată nu ţine cont de actualul context intern şi internaţional, de rolul rezervelor internaţionale şi nici de consecinţele ce ar surveni în urma deciziei referitoare la depozitarea întregii rezerve de aur în ţară. Astfel, se semnalează că iniţiatorii legii nu au avut în vedere eliminarea posibilităţii stabilirii şi menţinerii de rezerve în aur depozitat în străinătate, ci doar limitarea cantităţii de aur depozitată peste hotare.

Una dintre raţiunile stabilirii şi menţinerii rezervelor internaţionale (inclusiv cele alcătuite din aur) este aceea de a crea şi de a spori gradul de încredere într-o ţară şi de a permite negocierea unor costuri mai mici la împrumuturi sau alte tranzacţii internaţionale. Or, intervenţia legislativă supusă reexaminării ar putea avea drept consecinţă limitarea dreptului de a utiliza rezervele de aur în realizarea atribuţiilor legale ale BNR, ceea ce ar putea crea premisele creşterii costurilor de finanţare. Acest aspect ar putea interfera cu realizarea obiectivelor ce derivă din Statutul BNR şi, implicit, cu independenţa băncii centrale. Subsecvent, consecinţa următoare ar putea fi afectarea credibilităţii cu privire la capacitatea Băncii Naţionale a României de a-şi îndeplini, pe termen mediu şi lung, obiectivul său fundamental de asigurare şi menţinere a stabilităţii preţurilor“, se mai arată în documentele trimise Parlamentului. 

În cererea de reexaminare se arată şi că repatrierea aurului sau păstrarea acestuia în depozite în străinătate reprezintă opţiuni strict legate de politica monetară – politică pe care, potrivit legii, doar banca centrală are atribuţia de a o implementa -, iar decizia trebuie să derive din obiectivele BNR ce rezultă din statutul său, iar nu din intervenţii de ordin legislativ, nesusţinute de fundamente de ordin tehnic sau economic. Nu în ultimul rând, se susţine că eliminarea din conţinutul legii a posibilităţii depozitării în străinătate a unei părţi a rezervei internaţionale de aur corelativ cu lipsa oricărei reglementări care să asigure tranziţia între situaţia actuală şi cea urmărită de legiuitor generează incertitudine cu privire la modalitatea în care peste 60 de tone de aur pot ajunge, fizic, din locul actual de depozitare (în străinătate) în locul de depozitare din România. Şeful statului consideră că este necesară o evaluare a costurilor imediate, dar şi a celor pe termen mediu şi lung de repatriere şi depozitare, pentru a evita suportarea unor costuri nejustificat de mari (transport, pază, asigurare, etc.), raportat la beneficiul estimat al încetării plăţii costurilor de depozitare (aspect invocat explicit de iniţiatori în instrumentul de prezentare şi motivare a legii). “Apreciem că se impune consultarea BNR şi o analiză de impact detaliată, în acord cu dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, referitoare la evaluarea preliminară a impactului noilor reglementări“, conform motivării.

Legea a fost contestată la CCR, însă Curtea a respins sesizarea de neconstituţionalitate.

Ai nevoie de Legea nr. 312/2004? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!
comentarii

Despre autor  ⁄ Traian Dobre

Fara comentarii

Scrie un comentariu