Săptămâna viitoare, proiectul „Legii prosumatorului” PL-x 605/2023, care vizează modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, va reintra în dezbatere la Comisia de Industrii și Servicii a Camerei Deputaților, a anunțat, într-o postare pe Facebook, președintele Asociației Prosumatorilor și Comunităților Energetice din România, Dan Pîrșan.
Proiectul de lege este deosebit de important pentru prosumatorii din România pentru că oferă un cadru legislativ clar și predictibil, esențial pentru dezvoltarea acestui sector. Prosumatorii, fie că sunt persoane fizice sau juridice, vor avea reguli mai bine definite privind compensarea energiei livrate în rețea, ceea ce le permite să își optimizeze consumul și să își recupereze investițiile mai eficient.
Varianta înainte de reexaminare
Prosumatorii persoane juridice
Pentru prosumatorii persoane juridice, în esență, nu erau propuse modificări substanțiale regimului aplicabil, dar erau aduse în legislația primară o serie de aspecte reglementate prin legislație secundară. Astfel, era propusă menținerea obligației furnizorului: - de a efectua o compensare cantitativă în factura emisă prosumatorului în cazul în care energia electrică produsă și livrată în rețea era inferioară cantității de energie electrică consumată din rețea. - de a reporta cantitatea de energie electrică produsă și livrată în rețea, în cazul în care aceasta era superioară cantității de energie electrică consumată din rețea într-o perioadă de facturare pentru utilizarea ulterioară de către prosumator în termen de 24 de luni. Clarifica și obligația furnizorului de a efectua o compensare financiară la finalul celor 24 de luni de reportare pentru cantitățile de energie electrică rămase neutilizate conform prețului din contract.Prosumatorii clienți casnici persoane fizice
În cazul prosumatorilor clienți casnici persoane fizice, proiectul propunea o serie de modificări, clarificări și noi drepturi, după cum urmează: Menținea obligația furnizorului de a efectua o compensare cantitativă în factura emisă prosumatorului în cazul în care energia electrică produsă și livrată în rețea era inferioară cantității de energie electrică consumată din rețea. Menținea obligația furnizorului de a reporta cantitatea de energie electrică produsă și livrată în rețea, în cazul în care aceasta era superioară cantității de energie electrică consumată din rețea într-o perioadă de facturare pentru utilizarea ulterioară de către prosumator în termen de 24 de luni. Clarifica, de asemenea, obligația furnizorului de a efectua o compensare financiară la finalul celor 24 de luni de reportare pentru cantitățile de energie electrică rămase neutilizate conform prețului contractual.Propunerea introducerii unor noi drepturi
Proiectul propunea introducerea dreptului prosumatorului: - de a solicita compensarea financiară a cantității de energie livrate în rețea şi reportate, oricând pe parcursul celor 24 de luni de la data facturării. - de a solicita compensarea financiară - dintre cantitatea de energie electrică livrată în rețea şi valoarea facturată a consumului de energie electrică pentru oricare alt loc de consum deținut de către prosumator pentru care are încheiat un contract cu același furnizor. - de a dona energie electrică produsă și livrată în rețea către alți clienți ai furnizorului (spitale, scoli, furnizori de servicii sociale, aflate în portofoliul aceluiași furnizor, sau alți clienți casnici, etc.) . Se propunea, de asemenea, și clarificarea prin legislație primară a obligației furnizorului de a efectua o compensare financiară a cantităților de energie electrică reportate pentru utilizare ulterioară de către prosumator în cazul schimbării furnizorului cel târziu la data emiterii decontului final de regularizare, pentru a nu exista ambiguități în ceea ce privește data limită la care se va face această regularizare.Aspecte din cererea de reexaminare
Pe 12 decembrie 2023, Președintele României a cerut reexaminarea proiectului de lege, invocând, printre altele, nerespectarea Regulamentului (UE) 2019/943 privind responsabilitatea în materie de echilibrare (art. 5). Printr-un amendament introdus în urma raportului comun al Comisiei pentru politică economică și al Comisiei pentru industrii, proiectul prevedea exceptarea prosumatorilor cu putere instalată sub 900 kW de la responsabilitatea pentru dezechilibrele din rețea, depășindu-se astfel limita europeană de 400 kW (200 kW după 2026). Acest lucru ar fi transferat întreaga responsabilitate către furnizor și ar fi generat, implicit, costuri suplimentare pentru consumatorii finali. De asemenea, în cererea de reexaminare a fost semnalată necesitatea corelării prevederilor proiectului de lege cu O.U.G. nr. 27/2022 (art. 3 alin. (2) lit. b)), care include o parte a dezechilibrelor în prețul final al energiei, și cu Directiva (UE) 2018/2001, privind contribuția echitabilă a autoconsumatorii de energie regenerabilă la costurile sistemului atunci când introduc energie în rețea. S-a atras atenția că extinderea condițiilor de compensare cantitativă și eliminarea perioadei de 24 de luni pentru plata facturilor aferente energiei livrate în rețea, în cazul contractelor deja încheiate, impun obligații imediate de compensare și decontare, afectând astfel securitatea juridică și generând presiuni financiare asupra uneia dintre părți. A fost semnalată și neclaritatea prevederii referitoare la regularizarea financiară pentru autoritățile locale în ceea ce privește capacitatea instalată și contradicția cu alte dispoziții aplicabile prosumatorilor cu peste 900 kW. De asemenea se menționa că orice modificare legislativă trebuie, prin urmare, să fie justificată și aliniată atât la obiectivele de sustenabilitate financiară, cât și la legislația națională și europeană. În sprijinul acestei abordări, s-a invocat cauza C-219/12 CJUE, care a clarificat că operarea unei instalații fotovoltaice conectate la rețea reprezintă o activitate economică: ”exploatarea unei instalații fotovoltaice aflate pe sau lângă o clădire cu destinația de locuință, concepută astfel încât cantitatea de energie electrică produsă, pe de o parte, este întotdeauna inferioară cantității totale de energie electrică consumate cu titlu privat de operator şi, pe de altă parte, este livrată în rețea în schimbul unor venituri cu caracter de continuitate, se încadrează în noțiunea "activități economice" în sensul acestui articol.”Admiterea cererii de reexaminare
Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare și Comisia pentru industrii şi servicii au admis cererea de reexaminare a Președintelui României, în conformitate cu prevederile art. 5 din Regulamentului (UE) 2019/943, cu dispozițiile art. 3 alin. (2) lit. b) din OUG nr. 27/2002 care includ o parte a dezechilibrelor în 4 mecanismul general de stabilire a prețului final facturat de către furnizori, precum şi cu cele ale art. 21 alin. (6) lit. f) din Directiva (UE) 2018/2001 pentru a asigura ca autoconsumatorii de energie din surse regenerabile să contribuie într-un mod adecvat şi echilibrat la partajarea costurilor totale ale sistemului atunci când energia electrică este introdusă în rețea.Modificările aduse în Senat după reexaminare
În această formă, se propune ca prosumatorii, atât persoane fizice, cât și juridice, precum și autoritățile și instituțiile publice care dețin unități de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu putere instalată de cel mult 400 kW pe locul de consum, să poată vinde energia electrică produsă sau stocată atât furnizorilor de energie electrică cu care au încheiate contracte de prosumatori, cât și consumatorilor racordați la barele centralei electrice, conform reglementărilor ANRE. De asemenea, la solicitarea prosumatorilor, se propune obligarea furnizorilor la următoarele obligații: • Realizarea unei compensări cantitative între energia electrică livrată și cea consumată din rețeaua electrică; • Decontarea cantităților de energie electrică în procesul cantitativ la prețul energiei active din contractul încheiat cu prosumatorul; • Neincluderea în prețul energiei active utilizat la decontarea costului cu dezechilibrele a componentei de furnizare și a taxelor (TVA, transport și distribuție, servicii de sistem, contribuția de cogenerare, certificate verzi, acciză); • Includerea ca poziții distincte pe factură a componentelor de furnizare și a taxelor menționate mai sus pentru energia electrică consumată de prosumator în calitatea sa de consumator; • Emiterea facturilor pentru energia electrică livrată în rețeaua electrică, în numele și contul prosumatorilor, pentru persoanele fizice și juridice care au obligația legală de a emite facturi conform Codului fiscal.Utilizarea sumelor din compensare pentru achitarea facturilor de consum de energie sau gaze de la același furnizor
Se propune, de asemenea, acordarea dreptului prosumatorilor persoane fizice care produc energie în unități de cel mult 27 kW pe locul de consum de a utiliza suma rezultată din aplicarea mecanismului de compensare cantitativă în achitarea obligațiilor de plată rezultate din contractele de furnizare a energiei electrice sau a gazelor naturale încheiate între aceștia și furnizorul lor de energie, pentru toate locurile de consum sau producție și consum ale prosumatorului, aflate în portofoliul aceluiași furnizor. Se propune ca prosumatorii persoane fizice cu o putere instalată de cel mult 27 kW pe locul de consum să își poată exprima opțiunea pentru una dintre destinațiile (factură electricitate sau gaze) sumei rezultate din aplicarea mecanismului de compensare cantitativă pentru o perioadă minimă de 12 luni.Vânzarea energiei la prețul PZU
Potrivit acestei forme, prosumatorii cu puteri instalate între 200 kW și 400 kW pe locul de consum vor putea solicita furnizorilor:- Să achiziționeze energia electrică la un preț egal cu prețul mediu ponderat înregistrat pe piața pentru ziua următoare (PZU) în luna în care a fost produsă energia respectivă; și
- Să realizeze regularizarea financiară între energia electrică livrată și energia consumată din rețea. De asemenea, se propune ca compensarea cantitativă a prosumatorilor cu puteri instalate de până la 200 kW pe locul de consum să fie acordată până la data de 31 decembrie 2030, iar după această perioadă prosumatorii respectivi să poată vinde energia produsă la valoarea PZU din luna de producție, asemenea prosumatorilor cu puteri instalate între 200 kW și 400 kW. În concluzie, proiectul „Legii prosumatorului” PL-x 605/2023 încearcă să aducă modificări semnificative care vizează regimul prosumatorilor din România, oferindu-le un cadru legislativ mai clar. Cu toate acestea, este important de menționat că proiectul ar putea primi și alte amendamente în cadrul dezbaterilor din Parlament, ceea ce înseamnă că forma finală a legii ar putea să fie diferită față de cea propusă acum.