26 Iunie, 2019

Legea avocaților a fost adoptată cu tot cu imunitatea apărătorilor

Camera Deputaților a votat definitiv proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, după ce acesta fusese adoptat și în Senat, la sfârșitul lunii iunie 2016. Principala modificare adusă proiectului este că raportul avocat-client  nu poate face obiectul unei interceptări, iar înscrisurile dintre aceștia nu pot fi supuse perchezițiilor.

Mai mult, dacă în forma adopată de prima cameră, Senatul, un reprezentant al Baroului trebuie să ia parte la percheziția unui birou de avocatură, această condiție a fost scoasă din proiect de Comisia Juridică a Camerei Deputaților.

Aceeași comisie a introdus o excepție pentru situațiile în care “din probe rezultă suspicunea rezonabilă că avocatul a comis infracțiuni în exercitarea activităților specifice profesiei”, dar și această modificare a fost respinsă de plenul Camerei, la adoptarea proiectului.

La articolul 35, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (11), cu următorul cuprins:

„(11) Sunt exceptate de la măsura ridicării de înscrisuri şi de la măsura confiscării:

a) înscrisurile care conţin comunicări între avocat şi clientul său;

b) înscrisurile care conţin consemnări efectuate de către avocet cu privire la aspecte referitoare la  apărarea unui client.”

Dacă legea în vigoare prevede ca înregistrarea sau interceptarea convorbirilor avocaților să se facă doar în condițiile și cu procedura prevăzută de lege, modificarea articolului 35, adoptată de deputați, prevede un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins:

„(3) Raportul dintre avocat şi persoana pe care o asistă sau o reprezintă dintre cele prevăzute în art. 139 alin. (2) din Codul de procedură penală. Dacă pe parcursul sau după executarea măsurii rezultă că activităţile de supraveghere tehnică au vizat şi raporturile dintre avocat şi suspectul ori inculpatul pe care acesta îl apără, probele obţinute nu pot fi folosite în cadrul niciunui proces penal, urmând a fi distruse, de îndată, de către procuror. Judecătorul care a dispus măsura este informat, de îndată, de către procuror. Judecătorul dispune informarea avocatului.”

O altă modificare adusă Legii nr. 51/1995 este cea referitoare la confidențialitatea actului avocatului, care nu are voie să divulge informații unor terți, iar “orice contact pe care l-ar avea cu o persoană cu interese contrare în cauza apărată, nu poate fi realizat fără acordul expres, prealabil, al clientului”:

La articolul 46, după alineatul (4) se introduc trei noi alineate, alin. (41) – (43), cu următorul cuprins:

„(41) Divulgarea de către avocat, fără drept, a unei informaţii confidenţiale din sfera privată a clientului său, sau care priveşte un secret operaţional sau comercial care i-a fost încredinţat în virtutea aceleiaşi calităţi sau de care a putut să ia cunoştinţă în timpul desfăşurării activităţilor specifice profesiei constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.

Tot la capitolul infracțiuni, sunt considerate astfel de fapte doar dacă avocatul nu denunță fapte grave, nu de tipul celor precum abuzul în serviciu.

„(43) Nu constituie infracţiune fapta avocatului de nedenunţare a unor infracţiuni despre care ia la cunoştinţă în exercitarea profesiei, cu excepţia următoarelor infracţiuni:

1. omor, ucidere din culpă sau altă infracţiune care a avut ca urmare moartea unei persoane;

2. genocid, infracţiuni contra umanităţii sau infracţiuni de război contra persoanelor;

3. cele prevăzute de art. 32 – 38 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, cu modificările şi completările ulterioare.”

În toate cazurile, este exonerat de răspundere avocatul care previne săvârşirea infracţiunii sau  consecinţele acesteia în alt mod decât denunţarea făptuitorului.

Referitor la veniturile avocaților, aceștia pot conveni orice fel de onorarii cu clienții, chiar dacă sunt mai mari ca cele adopate de barouri:

La articolul 31, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alin. (11) şi (12), cu următorul cuprins:

„(11) Activitatea desfăşurată de avocat în condiţiile legii şi aleStatutu lui profesiei de avocat, indiferent de forma şi modalitatea de exercitare a profesiei, care generează venituri profesionale, nu poate fi reconsiderată ca activitate dependentă în conformitate cu prevederile din Codul fiscal.

(12) Avocaţii pot conveni cu clienţii onorarii superioare celor stabilite în tabloul onorariilor minimale adoptat de Consiliul U.N.B.R.”

Legea avocaților a fost trimisă la promulgare, la președintele țării. Klaus Iohannis are un termen maxim de 20 de zile pentru a semna legea în această formă sau să ceară întoarcerea ei în Parlament, pentru modificări.

Ai nevoie de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF, de AICI!

comentarii

Despre autor  ⁄ Traian Dobre

Fara comentarii

Scrie un comentariu