Firmele care recuperează datorii fac numeroase abuzuri, iar acest domeniu a rămas nereglementat, deși inițiative legislative au mai existat. Asta susțin parlamentarii care au făcut un nou proiect de lege, prin care consumatorii, debitorii sunt apărați de așa-zișii recuperatori, care uneori inventează chiar executări silite, notificări false și tot felul de dobânzi, pentru a obţine sumele datorate.
“Profitând de lipsa unui cadru legislativ, respectivele societăți (care de multe ori nici nu sunt înregistrate în România), hărțuiesc și amenință debitorii, cerându-le în schimb să achite o serie de penalități mult prea mari în comparație cu valoarea creditului inițial. Mai mult decât atât, acele societăți lucrează după propriile reguli, au un mod de lucru agresiv, prin care urmăresc să îi intimideze pe cei de la care solicită anumite sume de bani”, se mai arată în expunerea de motive a proiectului legislativ.
Conform noului proiect de lege, toate firmele cu un astfel de obiect de activitate, indiferent că vorbim doar de departamente ale unor instituții bancare sau nebancare, vor fi înscrise într-un Registru național al colectorilor de debite, la Ministerul Justiției.
Debitorii au dreptul de a fi notificați atunci când creditorul preia un contract privind sumele datorate de ei. Apoi, debitorul trebuie anunțat la cesionarea creanței și poate cere documentele care atestă existența creanței.
De asemenea, datornicul are dreptul de a alege, împreună cu colectorul, mijloacele de comunicare pe parcursul contractului și să fie anunțat în momentul în care s-a împlinit termenul de prescripție extinctivă.
„Art. 11. Colectorului îi este interzis:
a) Să utilizeze orice fel de practici de hărțuire a debitorului
b) Să contacteze debitorul prin alte mijloace decât cele indicate de debitor
c) Să contacteze debitorul fără un scop precis și relevant pentru procesul de colectare
d) Să utilizeze un limbaj obscen sau jignitor
e) Să amenințe debitorul cu confiscarea patrimoniului, în caz de neplată a debitului
f) Să mediatizeze cesionarea debitului cu scopul de a constrânge la plata acestuia
g) Să utilizeze identități false sau înșelătoare în demersul de colectare”
De asemenea, cei care vor recupera sumele datorate nu au voie să își asume sau să emită vreo comunicare ca provenind de la avocați, executori judecătorești sau lichidatori judiciari.
Orice astfel de practică ilegală sau nerespectarea noilor dispoziții vor fi amendate de autoritățile competente: Ministerul de Interne, Ministerul Justiției sau ANPC. Amenzile sunt cuprinse între 50.000 lei și 200.000 lei, dacă se încalcă drepturile debitorului, și între 10.000 lei și 100.000 lei pentru celelalte prevederi care se încadrează la răspundere disciplinară, nu penală.
Proiectul legislativ abia a fost pus în dezbatere publică la Senat, care este prima cameră sesizată. Ca să fie adoptat, el ar trebui să treacă și de comisiile și de votul deputaților, cel mai probabil însă, în viitoarea legislatură.