La revedere, CSIPPC. Bine ai venit ASPAAS! Noua Autoritate pentru supravegherea publică a auditului statutar în 11 puncte

 

În materie de audit financiar:

• Se înfiinţează Autoritatea pentru supravegherea publică a activităţii de audit statutar (ASPAAS), prin reorganizarea Consiliului pentru Supravegherea în Interes Public a Profesiei Contabile (CSIPPC), cu rol de supraveghere a activităţii auditorilor financiari, a firmelor de audit şi a CAFR.
• Se reglementează auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate.
• Se modifică şi se completează prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar. 

• Se modifică şi se completează prevederile Ordonanţei Guvernului nr.65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi.

Istoricul legii:

• Iniţiatorul legii este Guvernul României.
• În data de 29.05.2017, a fost adoptată de Senatul României.
• În data de 20.06.2017, a fost adoptată de Camera Deputaţilor (rezultat vot pentru=261, contra=0, abtineri=0).
• În data de 29.06.2017, a fost transmisă la Preşedintele României pentru promulgare.
• Legea intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia prevederilor referitoare la răspunderea contravenţională, care intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
• La data intrării în vigoare a legii, se abrogă OUG nr. 90/2008 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi supravegherea în interes public a profesiei contabile.
• OUG nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar se va republica în Monitorul Oficial al României. 

1. Autoritatea ASPAAS. Autoritatea pentru supravegherea publică a activităţii de audit statutar (ASPAAS) se înfiinţează prin reorganizarea Consiliului pentru Supravegherea în Interes Public a Profesiei Contabile (CSIPPC) înfiinţat conform art. 53 din OUG nr. 90/2008 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi supravegherea în interes public a profesiei contabile, aprobată cu modificări prin Legea nr. 278/2008, cu modificările şi completările ulterioare. ASPAAS este autoritatea competentă în domeniul supravegherii în interes public a auditului statutar. ASPAAS este instituţie publică, cu personalitate juridică. ASPAAS funcţionează în subordinea Ministerului Finanţelor Publice. ASPAAS are sediul în municipiul Bucureşti, str. Apolodor nr. 17, sector 5. ASPAAS preia personalul, precum şi patrimoniul de la CSIPPC.

2. Obiectivele ASPAAS: creşterea calităţii auditului statutar; creşterea profesionalismului auditorilor financiari şi firmelor de audit; supravegherea în interes public a activităţii de audit statutar, potrivit cerinţelor reglementărilor Uniunii Europene şi ale altor reglementări în domeniu; asigurarea eficacităţii propriei activităţi desfăşurate în domeniul auditului statutar.

• autorizarea şi retragerea autorizării auditorilor financiari şi a firmelor de audit;

• înregistrarea auditorilor financiari şi a firmelor de audit în Registrul public electronic;

• formarea continuă a auditorilor financiari şi formarea stagiarilor în activitatea de audit statutar;

• efectuarea inspecţiilor pentru asigurarea calităţii auditului statutar;

• efectuarea inspecţiilor referitoare la auditorii financiari şi firmele de audit în exercitarea activităţii de audit statutar;

• adoptarea măsurilor şi aplicarea sancţiunilor;

• supravegherea şi controlul modului în care CAFR îşi exercită atribuţiile delegate;

• cooperarea cu alte autorităţi competente din România şi din alte state membre, precum şi cu alte organisme naţionale şi internaţionale de profil implicate în procesul de elaborare şi implementare a reglementărilor specific domeniului auditului statutar;

• transmiterea de informări şi răspunsuri, la solicitările Comisiei Europene, în ceea ce priveşte profesia de audit statutar şi supravegherea în interes public la nivel naţional a activităţii de audit statutar;

• emiterea reglementărilor proprii în baza şi în aplicarea prevederilor legii. 

• ASPAAS, în exercitarea dreptului său de a solicita informaţii de la auditorii financiari, firmele de audit sau CAFR, utilizează instrumente precum raportări, chestionare, intervievări sau alte modalităţi, în funcţie de obiectivul avut în vedere.
• ASPAAS are dreptul de a efectua verificări cu privire la informaţiile primite de la auditorii financiari, firmele de audit sau CAFR pentru a constata dacă acestea corespund realităţii şi legalităţii.
• ASPAAS are dreptul de a solicita oricărei instituţii şi/sau autorităţi cu atribuţii de reglementare/supraveghere a entităţilor de interes public (respectiv BNR şi ASF) informaţiile pe care le consideră necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor sale. Instituţiile în cauză trebuie să răspundă cu celeritate solicitărilor ASPAAS. 

5. Preşedintele ASPAAS. ASPAAS este condusă de un preşedinte cu rang de subsecretar de stat, numit prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului finanţelor publice. In exercitarea atribuţiilor, preşedintele ASPAAS emite ordine şi decizii. Ordinele preşedintelui ASPAAS cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Preşedintele ASPAAS răspunde în faţa ministrului finanţelor publice pentru întreaga activitate a ASPAAS.

 

6. Consiliul superior al ASPAAS. Preşedintele ASPAAS este sprijinit de membrii Consiliului superior al ASPAAS. Consiliul superior este format din 6 membri şi are următoarea componenţă: un reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice, care să nu fie salariat al  ASPAAS; un reprezentant al Ministerului Justiţiei; un reprezentant al Băncii Naţionale a  României; un reprezentant al Autorităţii de Supraveghere Financiară; un reprezentant al Camerei de Comerţ şi Industrie a României; un reprezentant al Camerei Auditorilor Financiari din România. Consiliul superior alege un preşedinte dintre membrii săi. Durata mandatului preşedintelui Consiliului superior este de un an, cu drept de reînnoire a mandatului o singură dată. Membrii Consiliului superior trebuie să se afle în raporturi juridice cu a instituţia care i-a desemnat. Incetarea raporturilor juridice cu instituţia pe care o reprezintă are ca efect încetarea mandatului persoanei respective în Consiliul superior. Preşedintele ASPAAS participă la şedinţele Consiliului superior. Toţi membrii Consiliului superior trebuie să fie nepracticieni în domeniul auditului financiar. Membrii Consiliului superior primesc o indemnizaţie trimestrială de participare la şedinţe. Nivelul indemnizaţiei este de 25% din indemnizaţia preşedintelui ASPAAS din luna ultimei şedinţe din trimestru. Durata mandatului membrilor Consiliului superior este de 3 ani, cu drept de reînnoire a mandatului o singură dată, la propunerea instituţiei care i-a numit.
 

• propun planurile anuale de activitate şi orientările strategice ale ASPAAS;
• propun măsuri de îmbunătăţire a monitorizării şi supravegherii în interes public, în scopul îmbunătăţirii activităţii de audit;
• emit opinii şi puncte de vedere, în condiţiile prevăzute de Regulamentul de organizare şi funcţionare a ASPAAS. 

8. Planul anual de activitate şi raportul anual ale ASPAAS. Planul anual de activitate şi raportul anual de activitate ale ASPAAS se supun aprobării ministrului finanţelor publice şi se publică pe site-ul ASPAAS. Neaprobarea raportului anual de activitate conduce la revocarea preşedintelui ASPAAS.

 

9. Personalul ASPAAS. Structura organizatorică şi numărul de posturi ale ASPAAS se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Numărul maxim de posturi este 25. Salarizarea personalului ASPAAS se stabileşte la nivelul de salarizare aferent funcţiilor din cadrul aparatului propriu al Ministerului Finanţelor Publice sau din instituţiile subordonate acestuia, în cazul în care nu există funcţie similară.

 

10. Comisia de disciplină a ASPAAS. În cadrul ASPAAS se constituie şi funcţionează Comisia de disciplină. Comisia de disciplină este formată din 4 membri cu pregătire juridică sau economică şi are următoarea componenţă: un reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice; un reprezentant al Băncii Naţionale a României; un reprezentant al Autorităţii de Supraveghere Financiară; un reprezentant al ASPAAS. Comisia de disciplină alege un preşedinte dintre membrii săi. Punerea în practică a procedurii administrative referitoare la abaterile de la legislaţia auditului statutar se realizează prin Comisia de disciplină. Durata mandatului membrilor Comisiei de disciplină este de 3 ani, cu drept de reînnoire a mandatului o singură dată, la propunerea instituţiei care i-a numit. Comisia de disciplină este competentă cu privire la sesizările administrative referitoare la auditorii financiari şi firmele de audit din România în oricare dintre următoarele situaţii: dacă faptele au legătură cu efectuarea activităţii de audit statutar; dacă sunt încălcate prevederile Codului etic, în efectuarea activităţii de audit statutar; dacă faptele sunt săvârşite de către membrii Consiliului CAFR sau de alţi membri aleşi sau care ocupă o funcţie în structurile de conducere ale CAFR. Comisia de disciplină întocmeşte un raport prin care propune sancţiunile prevăzute de lege sau un raport de clasare a sesizării, după caz. In baza raportului, preşedintele ASPAAS emite ordin de soluţionare a sesizărilor, care se comunică părţilor. Membrii Comisiei de disciplină primesc o indemnizaţie trimestrială de participare la şedinţe. Nivelul indemnizaţiei este de 25% din indemnizaţia preşedintelui ASPAAS din luna ultimei şedinţe din trimestru.

 

11. Finanţarea ASPAAS. Finanţarea ASPAAS se asigură din venituri proprii şi, în completare, subvenţii de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice. Veniturile proprii ale ASPAAS reprezintă contribuţii ale CAFR, în procent de 30% din cheltuielile curente şi de capital ale ASPAAS. Plata contribuţiei se efectuează în două tranşe, în baza înştiinţării de plată emise de ASPAAS.