Potrivit unui comunicat de presă de pe site-ul instanței supreme (www.scj.ro), la data de 21.11.2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a luat mai multe decizii privind dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, dar, în prezentul material, ne vom opri atenția doar asupra uneia din deciziile pronunțate la data respectivă, decizie pe care o considerăm de interes pentru cititorii noștri. 

Astfel, prin Decizia nr. 42/21.11.2016 în dosarul nr.2353/1/2016 ÎCCJ– Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă a admis sesizarea formulată de Tribunalul Galaţi – Secţia I civilă, în dosarul nr. 1489/316/2013*, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, a stabilit că: 

“În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi art. 4 teza I din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi art. 3 pct. 6 din acelaşi act normativ, art. 27 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi dispoziţiile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, stabileşte că: 

În situaţia în care titularul a înstrăinat drepturile care i se cuvin potrivit legilor de restituire a proprietăţii, iar cererea de reconstituire formulată în temeiul legilor fondului funciar nu a fost soluţionată prin emiterea titlului de proprietate sau de despăgubire în beneficiul titularului originar, a moştenitorilor acestuia sau a terţului dobânditor până la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, cesionarul, ca persoană îndreptăţită la măsuri reparatorii, are dreptul exclusiv la măsura reparatorie prevăzută de noua lege de reparaţie constând în compensarea prin puncte potrivit art. 24 alin. (2) – (4) din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare. 

Menționăm că, după redactarea considerentelor şi semnarea deciziei mai sus menționate, Decizia ÎCCJ nr. 42/21.11.2016 va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. 

Potrivit art. 521 alin. 3 din Codul de procedură civilă, dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanţa care a solicitat dezlegarea de la data pronunţării deciziei, iar pentru celelalte instanţe, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I. 

Care este conținutul textelor din legislația românească menționate de instanța supremă în Decizia nr. 42/21.11.2016? 

Art. 1 alin. (1) din Legea nr. 165/2013: Imobilele preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist se restituie în natură. 

Art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013: În situaţia în care titularul a înstrăinat drepturile care i se cuvin potrivit legilor de restituire a proprietăţii, singura măsură reparatorie care se acordă este compensarea prin puncte potrivit art. 24 alin. (2), (3) şi (4). 

Art. 3 pct. 6 din Legea nr. 165/2013: În înţelesul prezentei legi, expresiile şi termenii de mai jos au următoarele semnificaţii (…..):

6. restituirea în natură – restituirea imobilului preluat în mod abuziv; în ceea ce priveşte terenurile, reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament sau pe un alt amplasament (…..); 

Art. 4 teza I din Legea nr. 165/2013: Dispoziţiile prezentei legi se aplică cererilor formulate şi depuse, în termen legal, la entităţile învestite de lege, nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, (……). 

Art. 24 alin. (2) – (4) din Legea nr. 165/2013:

(2) În dosarele în care se acordă măsuri compensatorii altor persoane decât titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moştenitorii legali ori testamentari ai acestuia, se acordă un număr de puncte egal cu suma dintre preţul plătit fostului proprietar sau moştenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacţionarea dreptului de proprietate şi un procent de 15% din diferenţa până la valoarea imobilului stabilită conform art. 21 alin. (6).

(3) Numărul de puncte acordat în condiţiile alin. (2) nu poate reprezenta o valoare mai mare decât cea stabilită potrivit art. 21 alin. (6) şi (7).

(4) În cazul în care din documentele depuse la dosarul de restituire nu rezultă preţul plătit fostului proprietar sau moştenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacţionarea dreptului de proprietate, punctele vor reprezenta echivalentul a 15% din valoarea stabilită conform art. 21 alin. (6). 

Art. 27 alin. (1) din Legea nr. 18/1991: Punerea în posesie şi eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptăţiţi nu pot avea loc decât numai după ce s-au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăţilor pe temeiul schiţei, amplasamentului stabilit şi întocmirea documentelor constatatoare prealabile. 

Ce trebuie să înțeleagă cititorul din decizia instanței supreme mai sus amintite?

Dacă cererea de reconstituire formulată în temeiul legilor fondului funciar nu a fost soluţionată prin emiterea titlului de proprietate sau de despăgubire (în beneficiul titularului originar, a moştenitorilor acestuia sau a terţului dobânditor) până la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, dar între timp titularul a înstrăinat drepturile care i se cuveneau potrivit legilor de restituire a proprietăţii, într-o astfel de situație terţul dobânditor/cesionarul (ca persoană îndreptăţită la măsuri reparatorii), are dreptul exclusiv la măsura reparatorie prevăzută de noua lege de reparaţie constând în compensarea prin puncte potrivit art. 24 alin. (2) – (4) din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare.

Ai nevoie de Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF, de AICI!

comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here