19 Octombrie, 2018

ÎNTREBARE: Pot să muncesc cu jumătate de normă, dar să fiu plătit pentru normă întreagă, având grijă de părintele vârstnic?

Întrebarea cititorului: Locuiesc cu mama mea în vârstă de 86 ani. Eu nu am loc de muncă deoarece aceasta are nevoie de îngrijire permanentă, însă am înțeles că există o lege care stabileşte că mă pot angaja pentru îngrijirea mamei cu jumătate de normă, dar să fiu plătit la normă întreagă. Îmi puteți spune care este legea şi ce prevede, mai exact?

Răspuns la această situaţie particulară

Prevederea la care se face referire este inclusă în Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice.

Potrivit art. 13, alin. (2) soțul și rudele care au în îngrijire o persoană vârstnică dependentă pot beneficia de program lunar redus de lucru, de o jumătate de normă, cu suportarea drepturilor salariale pentru cealaltă jumătate de normă din bugetul local, corespunzător salariului brut lunar al îngrijitorului la domiciliu, potrivit Legii- cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Timpul cât soțul și rudele au fost încadrate în aceste condiții se consideră, la calculul vechimii în muncă, timp lucrat cu normă întreagă.

Atenţie, însă! De măsură pot beneficia persoanele care au un loc de muncă. Practic, acestea vor lucra cu jumătate de normă la angajator (astfel încât să aibă timp şi de îngrijirea vârstnicului), însă vor fi plătite şi vor avea vechime în muncă pentru normă întreagă, pe perioada de timp respectivă.

Ce măsuri de asistenţă socială se acordă persoanelor vârstnice?

În primul rând, reţinem faptul că sunt considerate persoane vârstnice, în sensul actului normativ menţionat, persoanele care au împlinit vârsta de pensionare.

Beneficiază de prevederile Legii nr. 17/2000 persoana vârstnică care se găsește în una dintre următoarele situații:

  • nu are familie sau nu se află în întreținerea unei sau unor persoane obligate la aceasta;
  • nu are locuință și nici posibilitatea de a-și asigura condițiile de locuit pe baza resurselor proprii;
  • nu realizează venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea îngrijirii necesare;
  • nu se poate gospodări singură sau necesită îngrijire specializată;
  • se află în imposibilitatea de a-și asigura nevoile sociomedicale, datorită bolii ori stării fizice sau psihice.

Nevoile persoanelor vârstnice se evaluează prin anchetă socială care se elaborează pe baza datelor cu privire la afecțiunile ce necesită îngrijire specială, capacitatea de a se gospodări și de a îndeplini cerințele firești ale vieții cotidiene, condițiile de locuit, precum și veniturile efective sau potențiale considerate minime pentru asigurarea satisfacerii nevoilor curente ale vieții.

Nevoile persoanelor vârstnice aflate în situația de pierdere totală sau parțială a autonomiei, care pot fi de natură medicală, sociomedicală, psihoafectivă, se stabilesc pe baza grilei naționale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, care prevede criteriile de încadrare în grade de dependență.

Serviciile comunitare pentru persoanele vârstnice care se găsesc în situațiile de mai sus se realizează cu consimțământul acestora și au în vedere:

  • îngrijirea temporară sau permanentă la domiciliu;
  • îngrijirea temporară sau permanentă într-un cămin pentru persoane vârstnice;
  • îngrijirea în centre de zi, cluburi pentru vârstnici, case de îngrijire temporară, apartamente și locuințe sociale, precum și altele asemenea.

Cum se acordă asistenţa socială pentru persoanele vârstnice?

Din 20 ianuarie 2018, în baza modificărilor introduse prin Legea nr. 19/2018 privind aprobarea OUG nr. 34/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, asistența socială pentru persoanele vârstnice se acordă la cererea scrisă a persoanei vârstnice interesate sau a reprezentantului legal al acesteia.

Cererea poate fi transmisă pe suport hârtie sau în format electronic și trebuie însoțită de declarația pe propria răspundere privind veridicitatea datelor declarate, de un angajament de plată pentru situațiile în care se pot constata drepturi acordate necuvenit, precum și de alte documente doveditoare.

Cererea se transmite și se înregistrează la serviciul public de asistență socială al autorității administrației publice locale unde are domiciliul sau reședința persoana vârstnică și conține, în principal, următoarele:

  • date privind persoana vârstnică;
  • date privind componența familiei;
  • veniturile realizate și bunurile deținute de membrii familiei persoanei vârstnice;
  • tipul de locuință, sistemul de încălzire utilizat și numărul persoanelor care locuiesc la aceeași adresă de domiciliu sau reședință;
  • informații referitoare la nevoile speciale și situațiile particulare în care se află persoana vârstnică și membrii familiei.

 Ai nevoie de Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!

comentarii

Despre autor  ⁄ Elena Hogaş

Elena Hogaş este redactor la Legestart.ro. Este absolventă a Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice (SNSPA).

Fara comentarii

Scrie un comentariu