20 Aprilie, 2019

Intră diurna părintelui în calculul veniturilor faţă de care se stabileşte pensia de întreţinere datorată copilului?

Discuţia de mai jos priveşte întrebarea dacă echivalentul valoric al diurnei se include în totalul veniturilor nete lunare în raport cu care se stabilește pensia de întreţinere datorată de către părinte copilului. 

Cererea înaintată instanţei

Într-o cauză civilă, mama copilului a cerut prin instanţa de judecată obligarea fostului soţ şi tată al copilului la plata pensiei de întreţinere în funcție de nevoile minorului și de posibilitățile sale materiale, stabilită la o pătrime din veniturile pe care pârâtul le realizează în prezent, de la data promovării acțiunii și până la majoratul reclamantului.

Soluţia judecătoriei

Procedând la calculul mediei aritmetice a veniturilor totale ale pârâtului în perioada noiembrie 2015 – octombrie 2016, prima instanță a reținut că rezultă un venit salarial mediu pe lună de 1.264 lei și o diurnă medie lunară de 1.079 euro, convertită în lei la cursul de 1 euro = 4,5 lei la 4.856 lei, așadar, un venit lunar total de 6.120 lei.

Instanţa de fond a avut în vedere faptul că diurna realizată de către pârât nu are caracter ocazional, ci este permanentă, fiind, totodată, într-un cuantum substanțial mai mare față de salariul de bază. Astfel, instanța a apreciat că ar fi contrar interesului superior al copilului a nu se ține cont, în stabilirea cuantumului pensiei de întreţinere, de aceste venituri constante ale pârâtului, realizate cu titlu de diurnă, ce măresc semnificativ limita în care se poate stabili cuantumul întreținerii datorate reclamantului. Din aceste motive, prima instanță a procedat la stabilirea pensiei de întreţinere datorate de către pârât reclamantului, cu luarea în considerare a diurnelor lunare ale acestuia. 

Apelul pârâtului şi trimiterea la ÎCCJ

Împotriva acestei sentinţe, pârâtul a declarat apel,solicitând modificarea în totalitate a sentinței apelate în sensul stabilirii pensiei de întreţinere datorate minorului exclusiv în funcție de veniturile de natură salarială, întrucât veniturile ocazionale realizate cu titlu de diurnă nu intră în această categorie de natură salarială ori a veniturilor asimilate acesteia. Pârâtul a arătat că diurnele de care a beneficiat, ca șofer, pe durata deplasărilor în țară/străinătate se situează sub plafonul legal de impozitare și, prin urmare, sumele acordate cu acest titlu nu intră în categoria veniturilor salariale impozabile, conform art. 76 din Codul fiscal, care dispune că regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplică și indemnizațiilor, oricărei alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, primite de salariați, potrivit legii, pe perioada delegării, detașării, după caz, în altă localitate în țară și în străinătate, în interesul serviciului.

Tribunalul a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept vizând interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 527 alin. (2) și art. 529 alin. (2) din Codul civil, respectiv dacă echivalentul valoric al diurnei se include în totalul veniturilor nete lunare în raport cu care se stabilește pensia de întreţinere datorată de către părinte copilului. 

Regimul diurnei

ÎCCJ a respins cererea tribunalului, ca inadmisibilă; reţinem, însă, câteva din argumente, şi anume pe cele legate de baza legală a problemei în discuţie.

- Prin decizii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii judiciare, în care s-a abordat chestiunea bazei de calcul al pensiei de întreținere datorate de către părinte copilului, s-a arătat că, în ceea ce privește noțiunea de “venit”, spre deosebire de fostul art. 94 alin. (3) din Codul familiei, actuala reglementare din Codul civil nu mai face referire doar la “câștigul din muncă” al debitorului, ci are în vedere, generic, toate veniturile acestuia, indiferent de sursă, respectiv din muncă ori din alte surse (de exemplu, chirii, redevențe, dividende, depozite bancare, fructe civile și industriale ale bunurilor proprii etc.).

- În Decizia nr. 21/2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii s-a arătat însă că nu s-a adus nicio modificare pe aspectul caracterului de continuitate pe care trebuie să îl aibă venitul luat în calculul pensiei de întreținere, în sensul că nu sunt incluse veniturile ocazionale, aspect reținut constant în practica judiciară și în doctrină, atât în reglementarea Codului familiei, cât și în actuala reglementare a Codului civil.

- Totodată, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii a precizat că este lipsită de importanță împrejurarea că sumele de bani în discuție au caracter de continuitate, cât timp nu reprezintă venituri de natură salarială în sens fiscal și nu se subsumează astfel, noțiunii de “venit”, relevantă în contextul art. 527 și art. 529 din Codul civil.

- Afectațiunea venitului unei anumite destinații a fost avută în vedere de către legiuitorul fiscal la determinarea veniturilor salariale, atunci când acestea au caracter de continuitate.

- În doctrină, diurna este menționată explicit printre veniturile cu caracter ocazional care, din acest motiv, nu trebuie luată în considerare la calcularea pensiei de întreținere.

- Chiar atunci când nu este indicată în mod expres, doctrina a avut în vedere implicit includerea diurnei în categoria veniturilor care nu au un caracter permanent.

- Astfel, este suficient că este menționată indemnizația de deplasare, întrucât, potrivit legislației în vigoare, diurna este o componentă a “indemnizației de deplasare”, adică o parte din “indemnizația zilnică în valută primită pe perioada delegării și detașării în străinătate”, conform art. 5 alin. (1) lit. A din Hotărârea Guvernului nr. 518/1995 privind unele drepturi și obligații ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, cu modificările și completările ulterioare.

- În absența oricărei precizări din partea instanței de trimitere se poate prezuma în mod rezonabil că este vorba chiar despre suma de bani inclusă în indemnizația de deplasare prin art. 5 alin. (1) lit. A din Hotărârea Guvernului nr. 518/1995, adică “o sumă zilnică, denumită diurnă, în vederea acoperirii cheltuielilor de hrană, a celor mărunte uzuale, precum și a costului transportului în interiorul localității în care își desfășoară activitatea” [lit. a) ]. Diurna este diferită de indemnizația de cazare, împreună formând indemnizația de deplasare, care nu include alte cheltuieli pe care le suportă tot angajatorul, enumerate în art. 6 alin. (1) lit. a) -g) din Hotărârea Guvernului nr. 518/1995.

- Deși Hotărârea Guvernului nr. 518/1995 se referă numai la personalul trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar4, misiuni definite în mod expres și limitativ în art. 1 lit. a) -p), prin art. 17 s-a recomandat aplicarea corespunzătoare a prevederilor acestui act normativ și de către operatorii economici, alții decât cei prevăzuți la art. 16 alin. (1), precum și de către fundații, asociații și altele asemenea.

- Menționarea de către angajatorul din cauza pendinte pe rolul instanței de trimitere că debitorul întreținerii a încasat în mod efectiv “diurnă” prezumă că angajatorul, conformându-se recomandării din art. 17 al Hotărârii Guvernului nr. 518/1995, a aplicat prevederile hotărârii Guvernului, probabil prin intermediul unor clauze specifice inserate în contractul individual și/sau colectiv de muncă.

- După cum s-a arătat anterior, diurna, ca parte componentă a indemnizației de deplasare, a fost socotită în doctrină în mod constant venit ocazional, care nu trebuie luat în considerare în calculul pensiei de întreținere.  Nu rezultă că nivelul, cuantumul acestei sume de bani ar reprezenta un argument pentru înlăturarea caracterului întâmplător al venitului.

ÎCCJ a respins cererea formulată de tribunal în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile în cauza aflată pe rolul instanţei de apel, Completul ÎCCJ arătând că aceasta ar echivala cu depășirea obiectului învestirii Înaltei Curți de Casație și Justiție și ar antrena riscul depășirii cadrului procesual în cauza pendinte pe rolul instanței de trimitere ori, cel puțin, ar presupune implicarea completului de față în soluționarea fondului apelului, prin aprecierea aspectelor relevante în judecarea cauzei, antamate explicit sau implicit, precum și a dispozițiilor legale incidente.

Găsiţi  toate detaliile în Decizia nr. 85/2017 a ÎCCJ, publicată în Monitorul Oficial nr. 60/2018.

comentarii

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Un comentariu

  • Răspunde
    eugen cheudeanu
    februarie 13 2018

    sunt plecat din tara din 2016 am un pfa.si vreau sa-l radiez,care sunt pasi de urmat

Scrie un comentariu