Sistemul judiciar romanesc are in ultima vreme o gramada de probleme, incepand de la modificarile legislative majore si pana la probleme ce tin de resursele umane, logistice si de credibilitate. Intr-o astfel de atmosfera, multi dintre magistrati devin tinte pentru mass media, si cu cat magistratul este mai sus pozitional, cu atat dezvalurile despre acesta primesc mai multe stele. Recent, magistratul Marcel Sampetru (foto) fost prim adjunct al Procurorului General al Romaniei, azi consilier al conducerii CSM, a fost acuzat ca ar fi fost implicat in dosare celebre precum „fuga lui Hayssam” sau „SRI Prahova”, si ca ar face jocuri politice din pozitiile in care s-a aflat sau jocuri de interese din pozitia in care se afla. Acesta este motivul pentru care l-am contactat pe procurorul Marcel Sampetru, care nu s-a ferit sa raspunda intrebarilor noastre.
Domnule procuror, aveti o cariera de 25 de ani in magistratura si in urma cu doua luni ati fost detasat de la Parchetul General in functia de consilier al conducerii CSM, mai precis al vicepresedintelui George Balan, care coordoneaza partea ce revine carierei procurorilor. Recent, au aparut in mass media afirmatii ca ati avea puterea sa influentati dosare de cercetare ale unor procurori, sa le stopati sau sa le „impingeti”. Ce atributii aveti dvs. pana la urma in CSM?
In calitate de consilier al vicepresedintelui George Balan sunt consultat de catre acesta pe probleme de drept. Prin probleme de drept se intelege o opinie avizata a unei persoane cu experienta, oricare ar fi ea in aceasta pozitie. De altfel, nu sunt singurul consilier in cadrul Sectiei pentru procurori. Fiecare membru al CSM decide asupra hotararii pe care o ia in timpul sedintelor. Este o aberatie sa afirme cineva ca un consilier poate influenta decizia unui membru al CSM. Vicepresedintele George Balan este doar unul dintre cei cinci membri ai Sectiei pentru procurori si are un simplu vot. Cum credeti ca ar putea el influenta prin votul sau decizia celorlalti membri? Decizia o ia intregul colectiv, iar votul se da conform propriei constiinte. Subliniez, pentru toata lumea care nu intelege ce inseamna CSM ca for decizional, ca aceasta conducere este una colectiva si apartine strict membrilor CSM si nu consilierilor.
Ce atu-uri ati avut pentru a fi ales sa ocupati functia de consilier?
Activitatea in Ministerul Public, mai precis in fruntea Ministerului Public, am cunoscut-o in detaliu in perioada in care am ocupat functia de Procuror General adjunct al PNA, de prim adjunct si de Procuror General interimar al Romaniei, dupa demisia fostului Procuror General Ilie Botos. Plecarea mea din functia de prim adjunct al Procurorului General s-a produs, dupa cum se poate si proba, in decembrie 2006 in urma cererii mele inaintate CSM. Faptul ca in aceeasi perioada, fostul ministru al Justitiei, Monica Macovei, a facut presiuni si a purces la o epurare fara precedent in marile parchete, nu schimba cu nimic situatia de fapt, aceea ca am plecat prin demisie.
De ce nu va avea la suflet Monica Macovei? Sunteti omul PSD, cum se vehiculeaza?
Nu este vorba despre vreo antipatie personala a Monicai Macovei fata de mine, eu asa cred, ci mai degraba de dorinta acesteia de a subordona total Ministerul Public ministrului Justitiei. Cat despre afirmatia ca as fi omul PSD, ea nu poate sa reziste si va spun si de ce. Cariera mea profesionala se intinde din 1986 si pana in prezent. Tin sa precizez aici ca si cariera doameni Macovei se intinde cam pe aceeasi perioada, inainte de 1989 fiind si dansa procuror. Schimbarile majore de dupa 1990, au adus in Justitie ceea ce se dorea de multa vreme, si anume independenta magistratilor fata de politic. Aceasta independenta a fost castigata etapizat, nu fara lupte am putea spune. In perioada 1990 – 2011, esicherul politic a suferit transformari dat fiind sistemul democratic de a alege, precum si existenta pluripartidismului. Faptul ca in cariera mea de magistrat si in ascensiunea mea in diverse functii de conducere nu exista o componenta politica decizionala, este demonstrat de stabilitatea mea in sistemul judiciar, indiferent de ce partid s-a aflat la guvernare. De asemenea, tin sa precizez ca in dosarul meu profesional nu exista nicio abatere disciplinara, nicio piatra de moara care sa mi se lege de gat atunci cand interesele sau altora o cer.
Si atunci domnule consilier cum se face ca in presa au tot aparut informatii – pe surse – ca ati fi fost implicat in dosare de coruptie si in eliberarea si fuga sirianului Omar Hayssam?
Situatia de care vorbiti, in legatura cu fuga lui Hayssam, a fost clarificata chiar de catre CSM, prin Sectia pentru procuror. Asa a parasit magistratura procurorul Ciprian Nastasiu pe care nu l-am inteles ce interese a avut sa arunce vina pentru acest dosar care i-a apartinut in exclusivitate pe oricine altcineva, mai putin pe el insusi. Procurorul dupa cum stiti este independent pe cauza care o ancheteaza si tin sa va reamintesc ca in baza modificarilor legii, la un moment dat, in timpul mandatului de procuror general al lui Ilie Botos, conducerea Parchetului General a ramas cu niste atributii extrem de limitate, exclusiv pe linie administrativa. Asa ca nimeni nu poate sa inteleaga ce anume l-a indemnat pe Ciprian Nastasiu sa inventeze tot felul de vinovatii, in conditiile in care el a primit biletelul de la avocata lui Hayssam, in care se mentionau metastazele multiple ale inculpatului, el s-a dus la judecatorul de caz si l-a inmanat personal, si tot el a fost cel care a sustinut, contrar argumentelor pe care le-a avut cand a solicitat arestarea lui Hayssam, ca ar trebui pus in libertate. Ceea ce s-a si intamplat. Deci nu aveam cum sa am vreo implicatie in eliberarea si fuga lui Hayssam. Dovada ca nu am avut nicio legatura cu aceasta fuga, sta si faptul ca dupa demisia lui Ilie Botos si a altor sefi de structuri – demisie care a avut la baza o decizie strict personala – am preluat interimatul Ministerului Public vreme de sase luni, pana in octombrie 2006. Apoi, din functia de prim adjunct al procurorului general am plecat in decembrie 2006, prin demisie, asa cum am mai precizat.
Cum ramane cu interceptarile telefonice din dosare catalogate a fi de mare coruptie?
Au fost interceptate persoane care au discutat despre mine, lucruri pe care le-au apreciat ei personal. Fara implicarea mea. Ca sa fim clari intelesi, nu a existat nicio interceptare in care eu sa fiu interlocutor.
Mai concret, in ce dosare au existat aceste interceptari? Puteti detalia?
In dosarul instrumentat de Sectia militara a DNA, dosar prin care au fost trimisi in judecata fostii ofiteri SRI Ovidiu Soare si Gheorghe Dumitrache, cat si in dosarul privind pe procurorul Ioan Ciofu de la Iasi. In primul dosar, fostul ofiter SRI Gheorghe Dumitrache a solicita o audienta la conducerea Ministerului Public, iar eu ca prim adjunct aveam obligatia sa-l primesc si sa-l ascult. Mi-aduc aminte ca mi-a relatat ca este anchetat de Sectia militara a DNA. Dupa plecarea din audienta, Gheorghe Dumitrache l-a sunat pe procurorul George Muscalu si i-a relatat ca a fost in audienta la mine. Dovada ca nu m-am implicat cu nimic in acest dosar sta in rechizitoriul prin care toti inculpatii din acest dosar, inclusiv Dumitrache, au fost trimisi in judecata. In ce priveste dosarul procurorului Ioan Ciofu, eu am avizat declinarea de competenta a acestuia la DNA. La un moment dat, anchetatorii din acest dosar au considerat ca este benefic sa fiu si eu audiat. Ca martor. Aceasta a fost singura mea calitate pe parcursul cercetarilor, in timpul audierii, atat la Parchet cat si la Inalta Curte am raspuns la toate intrebarile ce mi-au fost puse. Daca o calitate de martor se confunda de catre unii cu cea de faptuitor atunci cred ca este o dovada de necunoastere a procedurilor. Constat cu mahnire ca in ultima perioada exista un atac concertat la adresa mea din partea a doua publicatii centrale, care fara nicio dovada ori argument plauzibil fac speculatii care imi ating onoarea si statutul de magistrat. Nu stiu ce se afla in spatele acestor atacuri succesive, si nici nu ma intereseaza, cert este insa ca am decis sa actionez in judecata pe toti cei care au facut acuzatii mincinoase la adresa mea. Eu consider ca jurnalistul – profesie pe care o respect si o admir – nu trebuie sa se abata de la rigorile deontologiei, ca atunci cand acuza o persoana trebuie sa faca tot posibilul sa o contacteze pentru a avea si opinia acesteia si in cazul in care nu o face, sa raspunda asa cum oricine in alta profesie raspunde cand greseste.
Domnule consilier, daca tot ati adus vorba despre raspundere, credeti ca proiectul de lege privind extinderea raspunderii magistratilor va aduce beneficii sistemului judiciar?
Este de dorit sa se discute aceste probleme fara patima si de catre societatea civila si de catre magistrati. Castigul ar fi de ambele parti daca raspunderea magistratilor ar garanta calitatea actului juridic. Cred ca este foarte important in cadrul acestor dezbateri sa avem in vedere, pe drept comparat, ceea ce exista in legislatiile statelor europene in aceasta materie. Si sa gasim formula aplicabila cea mai potrivita sistemului juridic romanesc.