Ordinul nr. 370/2021 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului în domeniul jocurilor de noroc din România este în vigoare de la 07 ianuarie 2022.

Ordinul cuprinde instrucţiunile privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului în domeniul jocurilor de noroc din România, care sunt emise în aplicarea art. 59 alin. (1) din Legea nr. 129/2019, şi stabilesc măsurile de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului prin intermediul activităţilor desfăşurate de către furnizorii de servicii de jocuri de noroc, persoane juridice române şi persoane juridice constituite legal într-un stat membru al Uniunii Europene, într-un stat semnatar al Acordului privind Spaţiul Economic European ori în Confederaţia Elveţiană, licenţiaţi, supravegheaţi şi controlaţi de Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN).

Prevederile instrucţiunilor se aplică furnizorilor de servicii de jocuri de noroc:

a)persoane juridice române, pentru activitatea de servicii de jocuri de noroc desfăşurată pe teritoriul României în temeiul unei licenţe de organizare emise de Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc;

b)sucursale din România ale persoanelor juridice străine, pentru activitatea de servicii de jocuri de noroc desfăşurată pe teritoriul României în temeiul unei licenţe de organizare emise de Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc;

c)persoane juridice străine, pentru activitatea de servicii de jocuri de noroc desfăşurată pe teritoriul României în temeiul unei licenţe de organizare emise de Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc.

Furnizorii de servicii de jocuri de noroc au obligaţia de a asigura o funcţie de audit independent, în scopul testării cel puţin la intervale de 2 ani a eficienţei şi modalităţilor concrete de aplicare a politicilor, normelor interne, mecanismelor, sistemelor informatice şi procedurilor de administrare a riscului de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului, inclusiv evaluările de risc şi metodologia de realizare şi actualizare a acestora.

Obligaţia prevăzută are loc atunci când în ultimul exerciţiu financiar încheiat sunt depăşite cel puţin două dintre următoarele criterii:

a)total active: 16.000.000 lei;

b)total cifra de afaceri netă: 32.000.000 lei;

c)număr mediu de salariaţi: 50.

Furnizorul de servicii de jocuri de noroc monitorizează permanent activitatea clienţilor pe platformele de jocuri sau în locaţiile de jocuri de noroc, prin intermediul sistemelor de supraveghere interne şi al personalului dedicat, în scopul detectării unor potenţiale anomalii în comportamentele de joc ale clienţilor.

Furnizorul de servicii de jocuri de noroc monitorizează câştigurile, cumpărarea/schimbarea de jetoane în valoare de minimum 2.000 euro, echivalent în lei, plătite clientului/încasate de către client, ca urmare a activităţii de jocuri de noroc, individual, printr-o singură operaţiune, precum şi cumulativ per lună, în scopul detectării unor tranzacţii neobişnuite şi tranzacţii suspecte.

Furnizorii de servicii de jocuri de noroc au obligaţia de a transmite de îndată ONPCSB un raport de tranzacţii suspecte, conform prevederilor art. 6 şi în condiţiile art. 8 şi 9 din Legea nr. 129/2019, atunci când, după aplicarea tuturor măsurilor de cunoaştere a clientelei, de evaluare a riscurilor şi de monitorizare a activităţii clientului şi tranzacţiilor, au identificat suspiciuni de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului.

La stabilirea politicilor şi normelor interne, furnizorii de servicii de jocuri de noroc trebuie să asigure identificarea, evaluarea, monitorizarea, diminuarea şi raportarea riscurilor, adaptate fiecărui joc de noroc în parte ori categoriei de jocuri de noroc similare, ca mod de organizare şi exploatare, a naturii şi caracteristicilor acestora, luând în considerare anumiti indicatori de risc pentru fiecare categorie:

La categoria pariuri printre riscuri se numără:

  1. complicitatea angajaţilor;
  2. creditarea jucătorilor;
  3. prezenţa tranzacţiilor cu numerar;
  4. anonimatul clienţilor, ce pot astfel plasa sume importante provenind din activităţi infracţionale, în special în cazul terminalelor de pariere autonome;
  5. acordarea unor câştiguri fictive unor anumiţi jucători sau anularea fictivă a unor bilete de pariere, după ce acestea au fost validate real ca necâştigătoare în sistemul de pariere;
  6. absenţa unor politici corespunzătoare de cunoaştere a clientelei;

La categoria cazinouri; cluburi de poker; festival de poker printre riscuri se numără:

  1. complicitatea angajaţilor;
  2. tranzacţiile cu numerar;
  3. creditarea jucătorilor;
  4. desfăşurarea în incinta organizării jocurilor de noroc a unor activităţi de cămătărie;
  5. disimularea identităţii beneficiarilor reali;
  6. jucătorii/clienţi ocazionali;

La categoria slot-machine printre riscuri se numără:

  1. complicitatea angajaţilor;
  2. tranzacţiile cu numerar;
  3. creditarea jucătorilor;
  4. disimularea identităţii beneficiarilor reali/participare la joc prin interpuşi;
  5. prezenţa unor clienţi din zone economico-geografice cu risc ridicat de producere a activităţilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului;

La categoria  jocuri de noroc la distanţă (cazino, pariuri, slot-machine, poker, bingo) printre riscuri se numără:

  1. activitatea de organizare şi exploatare a jocurilor de noroc la distanţă realizată de grupări infracţionale;
  2. disimularea identităţii beneficiarilor reali;
  3. lipsa prezenţei fizice a jucătorilor – impediment în cunoaşterea participantului la jocurile de noroc;
  4. utilizarea de către jucători a unor documente de identitate false ori furate;
  5. lipsa politicilor „due diligence” privind clienţii;
  6. accesarea mai multor platforme de joc sau colecţii de jocuri din cadrul aceleiaşi platforme;

www.lege5.roRapid actualizată, platforma Indaco Lege5 este instrumentul ideal pentru urmărirea modificărilor legislative, consultarea doctrinei sau informații despre companii. 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here