Pentru că trebui acordată atenţie asupra tuturor aspectele legate de declanşarea procedurii insolvenţei, în cele ce urmează punem în discuţie un asemenea moment, inclusiv discuţiile despre legalitatea normei legale.

Reglementarea în vigoare este dată de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul oficial nr. 466/2014.

Organele care aplică procedura sunt:

• instanţele judecătoreşti;
• judecătorul-sindic;
• administratorul judiciar;
• lichidatorul judiciar.

În ce priveşte stabilirea administratorului judiciar, într-o primă etapă, practicienii în insolvenţă interesaţi depun la dosar o ofertă de preluare a poziţiei de administrator judiciar în dosarul respectiv, la care vor anexa dovada calităţii de practician în insolvenţă şi o copie de pe poliţa de asigurare profesională.

În cazul în care debitorul, respectiv creditorii nu au formulat propuneri şi nu sunt oferte depuse la dosar, judecătorul-sindic va desemna provizoriu, până la prima adunare a creditorilor, un practician în insolvenţă ales în mod aleatoriu din Tabloul Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România.

O a doua etapă se derulează în cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor. Aici, creditorii care deţin mai mult de 50% din valoarea totală a creanţelor cu drept de vot pot decide desemnarea unui administrator judiciar, stabilindu-i şi onorariul.

Creditorii pot decide să confirme administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar desemnat provizoriu, stabilindu-i onorariul. În această din urmă situaţie nu va mai fi necesară confirmarea judecătorului-sindic.

Aceste dispoziţii sunt cuprinse în art. 57 din Legea nr. 85/2014, articol care, la alin. (3) adaugă următoarele: creditorul care deţine mai mult de 50% din valoarea totală a creanţelor poate să decidă, fără consultarea adunării creditorilor, desemnarea unui administrator judiciar ori lichidator judiciar în locul administratorului judiciar sau lichidatorului judiciar provizoriu ori să confirme administratorul judiciar provizoriu/lichidatorul judiciar provizoriu şi să îi stabilească onorariul.

Reglementarea din urmă a existat şi în vechea Lege a insolvenţei nr. 85/2006, cu unele diferenţe, din care aici reţinem că acest drept era acordat creditorului care deţine cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor.

Notă: În caseta foto puteţi vedea diferenţele între Legea nr. 85/2006 şi Legea nr. 85/2014 (stânga – forma veche, dreapta – forma nouă). Atenţie: Compararea versiunilor unui paragraf la date diferite este disponibilă doar abonaţilor Lege5.


Sursa foto: Lege5 Desktop

Iată care era textul în cauză, în formularea dată de art. 19 alin. (21) din Legea nr. 85/2008 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial nr. 359/2006:

“Creditorul care deţine cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor poate să decidă, fără consultarea adunării creditorilor, desemnarea unui administrator judiciar sau lichidator în locul administratorului judiciar sau lichidatorului provizoriu ori să confirme administratorul judiciar provizoriu sau, după caz, lichidatorul provizoriu şi să îi stabilească remuneraţia.”

Dincolo de diferenţele dintre cele două texte, în practica instanţelor dispoziţia a fost criticată ca fiind neconstituţională. Critica formulată pe vechea dispoziţie a fost motivată prin aceea că, întrucât administratorul judiciar/lichidatorul judiciar este un mandatar al justiţiei cu misiunea de a servi interesul public general, a impune justiţiei ca înfăptuirea sa să se supună tocmai voinţei unor părţi din dosar, aplicarea dispoziţiilor în discuţie reprezintă o atingere gravă adusă independenţei justiţiei, ajungându-se în situaţia în care partea decide în propriul dosar.

Respingând această critică, Curtea Constituţională a arătat că adunarea creditorilor este convocată pentru a decide în toate aspectele importante ale procedurii prevăzute de lege, iar pentru facilitarea luării deciziilor în cadrul acestui organ colegial sunt prevăzute două modalităţi de vot, ambele bazate pe criteriul valorii creanţelor. Regula în această materie este aceea că deciziile adunării creditorilor se adoptă cu votul titularilor majorităţii, prin valoare, a creanţelor prezente.

Opţiunea legiuitorului pentru criteriul valorii, şi nu pentru cel al numărului creditorilor, este justificată de principalul obiectiv al procedurii insolvenţei, respectiv recuperarea creanţelor asupra averii debitorului. Or, în măsura în care repartizarea sumelor ce rezultă din lichidarea bunurilor debitorului se face, în cadrul aceleiaşi clase de creditori, proporţional cu valoarea creanţelor, este firesc ca deciziile privitoare la aspectele importante ale procedurii să fie luate prin raportare la valoarea creanţelor, iar nu la numărul creditorilor.

Ca atare, soluţia legislativă criticată, şi anume posibilitatea creditorului care deţine cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor de a desemna, fără consultarea adunării creditorilor, un administrator judiciar sau lichidator, ori de a-l confirma pe cel provizoriu, este pe deplin justificată, întrucât legiuitorul a optat pentru criteriul valorii, iar nu pentru cel al numărului creditorilor.

În ipoteza normei legale criticate, un singur creditor deţine cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor (mai mult de 50%, în noua lege), ceea ce face inutilă consultarea adunării creditorilor pentru desemnarea unui administrator judiciar sau a unui lichidator ori pentru confirmarea celui provizoriu, din moment ce hotărârea s-ar putea lua în adunarea creditorilor numai cu majoritatea specială prevăzută de lege, şi anume numai cu votul acestui creditor care deţine cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor.

Mai mult, creditorii pot contesta la judecătorul-sindic, pentru motive de nelegalitate, decizia de numire, în termen de 5 zile de la data publicării acesteia în Buletinul procedurilor de insolvenţă. Judecătorul va soluţiona, de urgenţă şi deodată, toate contestaţiile printr-o încheiere prin care va numi administratorul judiciar/lichidatorul judiciar desemnat sau, după caz, va solicita adunării creditorilor/creditorului desemnarea unui alt administrator judiciar/lichidator judiciar.

Decizia nr. 531/2014, semnalată aici, cu toate argumentele aduse de completul CCR, poate fi consultată în Monitorul oficial nr. 845/2014.

Pentru cei interesaţi, în caseta de mai jos redăm, din Legea nr. 85/2014, tipurile de creditori pe care această reglementare îi are în vedere la procedura insolvenţei.

Sursa foto: Lege5.ro

(P) Aveţi nevoie de acte normative actualizate la zi? Le puteţi cumpăra online (format PDF, MOBI) de pe Lege5.ro! Lege5 este cel mai performant soft de documentare legislativă din România şi este creat pentru a fi utilizat pe orice dispozitiv aveţi la îndemână: Online, Mobile, Desktop şi Cloud.