Înlesniri la plată: modificări în procedura fiscală

Continuăm să prezentăm principalele modificări şi completări aduse de recenta Lege nr. 295/2020 la Codul de procedură fiscală, fiind totodată aprobate şi unele măsuri fiscal-bugetare.

Legea nr. 295/2020, prin care au fost aprobate şi unele măsuri fiscal-bugetare, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1266/21.12.2020.  

Eşalonări la plată în cazul asocierilor fără personalitate juridică. Eșalonarea la plată nu se acordă nici pentru obligațiile fiscale în sumă totală mai mică de 500 lei în cazul persoanelor fizice, 2.000 lei în cazul asocierilor fără personalitate juridică și 5.000 lei în cazul persoanelor juridice.

Garanţii. Pentru obligațiile fiscale eșalonate la plată, precum și cele care fac obiectul amânării la plată, de până la 5.000 lei în cazul persoanelor fizice, – NOU – 10.000 lei în cazul asocierilor fără personalitate juridică și, respectiv, 20.000 lei în cazul persoanelor juridice, nu este necesară constituirea de garanții.

Art. 208 prevede: Pe perioada eșalonării la plată, penalitățile de întârziere cuprinse în certificatul de atestare fiscală se amână la plată prin decizie care se comunică debitorului odată cu decizia de eșalonare la plată. Aceste prevederi se aplică, după caz, și unui procent de 50% din majorările de întârziere, reprezentând componenta de penalitate a acestora.

Evaluarea bunurilor. Se evaluează, de către evaluator autorizat, bunurile oferite drept garanție în următoarele situaţii:

• instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor proprietate a debitorului;
• încheierea unui contract de ipotecă sau gaj în favoarea organului fiscal competent pentru executarea obligațiilor fiscale ale debitorului pentru care există un acord de eșalonare la plată, având ca obiect bunuri proprietate a unei terțe persoane. Aceste bunuri trebuie să fie libere de orice sarcini, cu excepția cazului în care acestea sunt sechestrate exclusiv de către organul fiscal competent.

Modificarea garanţiei.Pe parcursul derulării eșalonării la plată, garanția se poate înlocui sau redimensiona în funcție de valoarea ratelor rămase de achitat, la cererea temeinic justificată a debitorului. În urma analizării celor solicitate de debitor, organul fiscal poate aproba sau respinge solicitarea privind înlocuirea sau redimensionarea garanției.

Procentajul suplimentar al garanţiei. În cazul aprobării, pentru debitorii care beneficiază de eșalonarea la plată cu constituire de garanții (în cazurile prevăzute de C.proc. fiscală), procentajul suplimentar al garanției care se ia în calcul la stabilirea valorii garanției este cel în vigoare la data înlocuirii sau redimensionării garanției, corespunzător perioadei de timp rămase din eșalonarea la plată acordată.

• În cazul aprobării, pentru debitorii care beneficiază de eșalonarea la plată cu bunuri insuficiente, pentru stabilirea valorii garanției se ia în calcul cuantumul obligațiilor rămase de plată din eșalonare.
• Organul fiscal, la cererea debitorului, eliberează diferența de garanție care depășește valoarea luată în calcul cu ocazia redimensionării, iar în cazul înlocuirii eliberează garanția constituită asupra bunului înlocuit. 

Ridicarea sechestrului. În cazul în care contribuabilii care beneficiază de eșalonare la plată dețin în proprietate bunuri deja sechestrate de către organul fiscal, altele decât cele care fac obiectul garanțiilor, sechestrele instituite pe aceste bunuri se ridică, cu excepția cazurilor prevăzută de C. Proc. Fiscală.

Menţinerea valabilităţii eşalonării la plată. În ce priveşte condiţiile, reţinem modificarea potrivit căreia debitorul trebuie să achite diferențele de obligații fiscale rezultate din declarații rectificative sau din declarații depuse aferente obligațiilor fiscale pentru care nu există obligația de declarare în vectorul fiscal, în termen de cel mult 30 de zile de la data depunerii declarației, cu excepția situației în care debitorul a solicitat eșalonarea la plată cu modificări şi s-a emis o decizie în acest sens.

Modificarea deciziei de eșalonare la plată în perioada de valabilitate a eșalonării. Reţinem, ca dispoziţii modificate:

• Contribuabilul poate depune cel mult două cereri de modificare a deciziei de eșalonare la plată într-un an calendaristic sau, după caz, fracție de an calendaristic. Debitorul poate depune cererea de modificare a deciziei de eșalonare la plată ori de câte ori este necesar, inclusiv pentru obligaţiile fiscale în situația în care pe perioada de valabilitate a eșalonării se desființează sau se anulează, în tot sau în parte.
• Pe cale de excepţie, pentru obligațiile fiscale cuprinse în certificatul de atestare fiscală, precum și pentru sumele rămase de plată din eșalonarea la plată în derulare, la cererea debitorului, se poate aproba și o altă perioadă de eșalonare, calculată de la data emiterii deciziei de modificare a deciziei de eșalonare la plată și care nu poate depăși perioada prevăzută la art. 184 sau art. 206, după caz.
• În situația în care pe perioada de valabilitate a înlesnirii debitorul obține o suspendare a executării actului administrativ fiscal în care sunt individualizate creanțe fiscale ce fac obiectul eșalonării la plată, decizia de eșalonare la plată se modifică, la cererea debitorului. ATENŢIE: Dacă eșalonarea cuprinde doar creanțele fiscale individualizate în actul administrativ suspendat, decizia de eșalonare la plată se suspendă.
• Dacă hotărârea judecătorească definitivă de admitere în tot sau în parte a contestației la executare este pronunțată după emiterea deciziei de finalizare a eșalonării la plată sau dacă debitorul nu a solicitat modificarea deciziei de eșalonare (în cazul în care a obţinut suspendarea executării silite), aceasta din urmă, precum și decizia de finalizare a eșalonării la plată se anulează din oficiu sau la cererea debitorului, iar sumele achitate în baza deciziei de eșalonare se restituie debitorului la cerere.

Eșalonarea la plată își pierde valabilitatea la data la care nu sunt respectate inclusiv dispozițiile privind situaţia în care debitorului i-a fost respinsă cererea de modificare a decizie de eşalonare la plată.

Suspendarea executării silite. Pentru sumele care fac obiectul eșalonării la plată a obligațiilor fiscale, precum și pentru obligațiile prevăzute la art. 194 alin. (1) lit. a)-c), e)-j) și n) nu începe sau se suspendă, după caz, procedura de executare silită, de la data comunicării deciziei de eșalonare la plată.

Iată care sunt aceste condiţii de menţinere a valabilităţii eşalonării:

a)să se declare și să se achite, potrivit legii, obligațiile fiscale administrate de organul fiscal cu termene de plată începând cu data comunicării deciziei de eșalonare la plată, cu excepția situației în care debitorul a solicitat eșalonarea la plată potrivit 195. Eșalonarea la plată își menține valabilitatea și dacă aceste obligații sunt declarate și/sau achitate până la data de 25 a lunii următoare scadenței prevăzute de lege inclusiv sau până la finalizarea eșalonării la plată în situația în care acest termen se împlinește după data stingerii în totalitate a obligațiilor fiscale eșalonate la plată;

b)să se achite, potrivit legii, obligațiile fiscale stabilite de organul fiscal competent prin decizie, cu termene de plată începând cu data comunicării deciziei de eșalonare la plată, cu excepția situației în care debitorul a solicitat eșalonarea la plată potrivit 195. Eșalonarea la plată își menține valabilitatea și dacă aceste obligații sunt achitate în cel mult 30 de zile de la termenul de plată prevăzut de lege sau până la finalizarea perioadei de eșalonare la plată în situația în care termenul de 30 de zile se împlinește după această dată;

c)să se achite diferențele de obligații fiscale rezultate din declarații rectificative sau din declarații depuse aferente obligațiilor fiscale pentru care nu există obligația de declarare în vectorul fiscal, în termen de cel mult 30 de zile de la data depunerii declarației, cu excepția situației în care debitorul a solicitat eșalonarea la plată potrivit art. 195;

e)să se achite obligațiile fiscale administrate de organul fiscal, nestinse la data comunicării deciziei de eșalonare la plată și care nu fac obiectul eșalonării la plată, în termen de cel mult 180 de zile de la data comunicării acestei decizii sau până la finalizarea eșalonării la plată, cu excepția situației în care debitorul a solicitat eșalonarea la plată potrivit 195;

f)să se achite creanțele stabilite de alte organe decât organele fiscale și transmise spre recuperare organelor fiscale, precum și amenzile de orice fel, pentru care au fost comunicate somații după data comunicării deciziei de eșalonare la plată, în cel mult 180 de zile de la comunicarea somației sau până la finalizarea eșalonării la plată în situația în care termenul de 180 de zile se împlinește după data stingerii în totalitate a obligațiilor fiscale eșalonate la plată, cu excepția situației în care contribuabilul a solicitat eșalonarea potrivit  195;

g)să achite obligațiile fiscale rămase nestinse după soluționarea deconturilor potrivit art. 190 (5), în cel mult 30 de zile de la data comunicării înștiințării de plată, cu excepția situației în care debitorul a solicitat eșalonarea la plată potrivit art. 195;

h)să se achite, în termen de cel mult 30 de zile de la data comunicării înștiințării de plată, obligațiile fiscale stabilite în acte administrative fiscale ce au fost suspendate în condițiile  14 sau 15 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, și pentru care suspendarea executării actului administrativ fiscal a încetat după data comunicării deciziei de eșalonare la plată, cu excepția situației în care debitorul a solicitat eșalonarea la plată a acestor sume;

i)să se achite, în termen de cel mult 30 de zile de la data comunicării înștiințării de plată, obligațiile fiscale stabilite de alte autorități a căror administrare a fost transferată organului fiscal după emiterea unei decizii de eșalonare la plată, cu excepția situației în care debitorul a solicitat eșalonarea la plată a acestor sume;

j)să achite sumele pentru care s-a stabilit răspunderea potrivit prevederilor legislației privind insolvența și/sau răspunderea solidară potrivit prevederilor  25 și 26, în cel mult 30 de zile de la data stabilirii răspunderii;

– În cazul obligațiilor prevăzute la art. 194 alin. (1) lit. f), executarea silită se suspendă după comunicarea somației.

Debitori cu risc fiscal mic. Pentru a beneficia de eşalonarea la plată pe cel mult 12 luni, debitorul cu risc fiscal mic trebuie să îndeplinească, cumulativ mai multe condiţii prevăzute prin art. 206 C.Proc. fiscală. Reţinem completarea adusă la următoarea condiţie : „debitorul depune, în cel mult 30 de zile de la data comunicării certificatului de atestare fiscală, o garanție în valoare de minimum 20% din sumele ce pot face obiectul eșalonării la plată, precum și a penalităților de întârziere – ATENŢIE – și dobânzilor ce pot face obiectul amânării la plată potrivit art. 208, înscrise în certificatul de atestare fiscală .

Rapid actualizată, platforma legislativă Indaco Lege5 este instrumentul ideal pentru urmărirea modificărilor legislative, mai ales în contexul decretării stării de urgență pe teritoriul României.