Informații utile privind conținutul cererii de acordare a eșalonărilor la plată și documentele ce trebuie anexate

Plecând de la premisa că, în raport de instituțiile fiscale, orice persoană, fie că este una fizică, fie că este una juridică, ar putea avea la un moment dat interes de a formula o astfel de cerere de acordare a eşalonării la plată pentru obligaţiile fiscale, în articolul de față ne-am propus să prezentăm cititorilor noștri câteva informații, credem noi utile, referitoare la conținutul cererii de acordare a eșalonărilor la plată a obligațiilor fiscale, precum și la documentele ce trebuie anexate unei astfel de cereri.

De dată relativ recentă a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 45/2016 Ordinul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) nr. 90/2016 pentru aprobarea conţinutului cererii de acordare a eşalonării la plată şi a documentelor justificative anexate acesteia, precum şi a Procedurii de aplicare a acordării eşalonării la plată de către organul fiscal central, ordin ce este în vigoare de la data publicării sale, adică de la data de 20 ianuarie 2016.

Se cuvine să facem și mențiunea că prevederile ordinului mai sus menționat se aplică şi pentru obligaţiile fiscale pentru care au fost acordate eşalonări la plată până la data intrării în vigoare a acestuia.

Unde trebuie depusă cererea de acordare a eşalonării la plată?

Eşalonările la plată a obligaţiilor fiscale se solicită de către debitor în baza unei cereri depuse la registratura organului fiscal competent, prevăzut la art. 30, 33, 35 sau 40, după caz, din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare (denumită în continuare lege) sau comunicate prin poştă, cu confirmare de primire.

Reținem că pentru debitorii care au înfiinţate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii, cererea de acordare a eşalonărilor la plată se depune de către debitor, atât pentru obligaţiile fiscale datorate de acesta, cât şi pentru cele ale sediilor sale secundare.

Cererea se depune la organul fiscal competent pentru administrarea obligaţiilor fiscale ale debitorului şi se analizează raportat la totalul obligaţiilor debitorului şi ale sediilor sale secundare.

Ce conținut trebuie să aibă cererea de acordare a eşalonării la plată?

Potrivit legiuitorului, cererea de acordare a eşalonărilor la plată a obligaţiilor fiscale va cuprinde următoarele elemente:

• datele de identificare a debitorului: denumirea/numele şi prenumele acestuia, a/ale reprezentantului legal/reprezentantului fiscal/împuternicitului, dacă este cazul, domiciliul fiscal, codul de identificare fiscală, numărul de telefon/fax al acestora, adresa de e-mail, precum şi datele de identificare pentru sediile secundare înregistrate fiscal, potrivit legii;
• perioada pentru care se solicită eşalonarea la plată, exprimată în luni, şi motivarea acesteia;
• suma totală pentru care se solicită eşalonare la plată şi/sau amânare la plată, după caz, defalcată pe tipuri de impozite, taxe, contribuţii şi alte sume datorate bugetului general consolidat şi, în cadrul acestora, pe obligaţii fiscale principale şi accesorii. În cazul debitorilor care au înfiinţate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii, impozitul pe venitul din salarii se menţionează separat pentru debitor şi separat pentru fiecare dintre sediile sale secundare;
• justificarea stării de dificultate generate de lipsa temporară de disponibilităţi băneşti şi cauzele acesteia;
• menţiuni referitoare la înlesnirile la plată acordate până la data depunerii cererii, în baza actelor normative în materie de înlesniri la plată;
• menţiuni referitoare la bunurile în proprietate, în cazul debitorilor care nu deţin bunuri în proprietate sau acestea sunt insuficiente pentru constituirea garanţiilor la nivelul prevăzut de art. 193 din lege, după caz;
• data şi semnătura debitorului/reprezentantului legal/reprezentantului fiscal/împuternicitului.

De menționat că, cererea de acordare a eşalonării la plată, depusă în condiţiile art. 206 din lege¹, trebuie să conţină elementele prevăzute mai sus la lit. a)-c), e) şi f), precum şi precizarea expresă că se solicită eşalonarea la plată cu încadrarea în categoria debitorilor cu risc fiscal mic sau invocarea temeiului legal, respectiv art. 206 din lege.

În cazul solicitării unei eşalonări în temeiul art. 206 alin. (5) din lege, cererea trebuie depusă anterior împlinirii scadenţei sau termenului de plată prevăzute la art. 154 şi 156 din lege, după caz.

Ce documente trebuie anexate unei cereri de acordare a eşalonării la plată?

La cererea de acordare a eşalonărilor la plată a obligaţiilor fiscale se anexează următoarele documente:

• declaraţia pe propria răspundere a debitorului din care să reiasă că nu se află sub incidenţa legislaţiei privind insolvenţa, că nu se află în dizolvare, potrivit prevederilor legale în vigoare, şi că nu i s-au/s-a stabilit răspunderile/răspunderea, potrivit legislaţiei privind insolvenţa, şi/sau răspunderea solidară, potrivit prevederilor art. 25 şi 26 din lege;
• documente sau informaţii relevante în susţinerea cererii.

În cazul persoanelor juridice, la cererea de acordare a eşalonărilor la plată a obligaţiilor fiscale se anexează şi următoarele documente:

• copia ultimei situaţii financiare anuale²;
• situaţia încasărilor şi plăţilor pe ultimele 6 luni anterioare datei depunerii cererii de acordare a eşalonărilor la plată a obligaţiilor fiscale;
• copia ultimei balanţe de verificare;
• programul de restructurare sau de redresare financiară semnat de reprezentantul legal al debitorului, care va conţine şi argumentarea posibilităţii plăţilor pe perioada solicitată la eşalonare;
• situaţia privind indicatorii orientativi şi alte informaţii.

Legea arată că, în cazul debitorilor prevăzuţi la art. 193 alin. (3) din lege³, la cererea de acordare a eşalonărilor la plată a obligaţiilor fiscale se anexează şi documente din care să rezulte regimul juridic al bunurilor.

În cazul persoanelor fizice, la cererea de acordare a eşalonărilor la plată a obligaţiilor fiscale se anexează şi următoarele documente:

• registrul-jurnal de încasări şi plăţi sau, după caz, actele prin care se dovedesc veniturile debitorului pe ultimele 6 luni anterioare datei depunerii cererii de acordare a eşalonărilor la plată a obligaţiilor fiscale;
• programul de redresare financiară sau orice alt document similar, care va conţine şi argumentarea posibilităţii plăţilor pe perioada solicitată la eşalonare.

În cazul cererilor depuse în condiţiile art. 206 din lege, persoanele juridice şi persoanele fizice anexează şi următoarele documente:

• declaraţia pe propria răspundere a administratorului/administratorilor şi/sau asociaţilor din care să rezulte că nu au deţinut, în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii, calitatea de administrator sau asociat la persoane juridice care au fost lichidate sau la care a fost declanşată procedura insolvenţei şi la care au rămas obligaţii fiscale neachitate. Declaraţia poate fi şi comună;
• declaraţia debitorului sau a reprezentantului său legal din care să rezulte că respectivul debitor nu se află în inactivitate temporară înscrisă în registrul comerţului sau în registre ţinute de instanţe judecătoreşti.

______________________________________

¹ Art. 206 din Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare (lege) : Prevederi speciale pentru eşalonările la plată acordate de organele fiscale

(1) În cazul debitorilor cu risc fiscal mic, organul fiscal competent poate aproba eşalonarea la plată a obligaţiilor fiscale restante, pe o perioadă de cel mult 12 luni.

(2) Pentru a beneficia de eşalonarea la plată prevăzută la alin. (1), debitorul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

a) debitorul depune o cerere la organul fiscal competent;

b) sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 186, cu excepţia celei prevăzute la art. 186 alin. (1) lit. a);

c) debitorul depune, în cel mult 30 de zile de la data comunicării certificatului de atestare fiscală, o garanţie în valoare de minimum 20% din sumele ce pot face obiectul eşalonării la plată, precum şi a penalităţilor de întârziere ce pot face obiectul amânării la plată potrivit art. 208, înscrise în certificatul de atestare fiscală emis în condiţiile prezentului capitol.

(3) În sensul prezentului articol este considerat cu risc fiscal mic debitorul care, la data depunerii cererii, îndeplineşte, cumulativ, următoarele condiţii:

a) nu are fapte înscrise în cazierul fiscal;

b) niciunul dintre administratori şi/sau asociaţi nu a deţinut, în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii, calitatea de administrator sau asociat la persoane juridice care au fost lichidate sau la care a fost declanşată procedura insolvenţei şi la care au rămas obligaţii fiscale neachitate;

c) nu se află în inactivitate temporară înscrisă la registrul comerţului sau în registre ţinute de instanţe judecătoreşti competente;

d) nu are obligaţii fiscale restante mai mari de 6 luni;

e) nu a înregistrat pierderi contabile în fiecare an din ultimii 3 ani consecutivi. Pierderea contabilă prevăzută de prezenta literă nu cuprinde pierderea contabilă reportată provenită din ajustările cerute de aplicarea IAS 29 „Raportarea financiară în economiile hiperinflaţioniste” de către contribuabilii care aplică sau au aplicat reglementări contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară;

f) în cazul persoanelor juridice, să fi fost înfiinţate cu minimum 12 luni anterior depunerii cererii.

(4) Cererea depusă potrivit prevederilor alin. (2) lit. a) se soluţionează de organul fiscal competent în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia. Acest termen se prelungeşte cu perioada cuprinsă între data comunicării certificatului de atestare fiscală de către organul fiscal competent şi data depunerii garanţiei de către debitor.

(5) În condiţiile prezentului articol, debitorii care, la data depunerii cererii, nu au obligaţii fiscale restante pot solicita eşalonarea la plată a obligaţiilor fiscale declarate, precum şi a obligaţiilor fiscale stabilite prin decizie de impunere şi pentru care nu s-a împlinit scadenţa sau termenul de plată prevăzut la art. 156 alin. (1), după caz.

(6) Prevederile art. 208 se aplică în mod corespunzător şi penalităţilor de întârziere aferente sumelor eşalonate la plată potrivit prezentului articol.

(7)În situaţia în care, ulterior emiterii deciziei de eşalonare la plată, organul fiscal constată că informaţiile cuprinse în documentele anexate la cererea depusă potrivit alin. (2) lit. a) nu corespund realităţii, organul fiscal emite decizia de anulare a deciziei de eşalonare la plată şi a deciziei de amânare la plată a penalităţilor de întârziere, aplicându-se în mod corespunzător dispoziţiile art. 199, 201 şi 202.

² Documentul respectiv nu se anexează în cazul în care situaţiile financiare anuale au fost depuse la organul fiscal competent. Acestea se solicită de către organul fiscal de la serviciile/birourile/compartimentele care le gestionează.

³ Art. 193 alin. 3 din Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare (lege) : Prin excepţie de la prevederile alin. (1), următoarele categorii de debitori nu trebuie să constituie garanţii:

a) instituţiile publice, astfel cum sunt definite prin Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prin Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) autorităţile/serviciile publice autonome înfiinţate prin lege organică;

c) unităţile şi instituţiile de drept public prevăzute la art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare;

d) instituţiile de învăţământ superior de stat.

Ai nevoie de Noul Cod de procedură fiscală? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF, de AICI!