Informații de interes referitoare la testament

Cu ceva timp în urmă o cunoștință m-a întrebat dacă testamentul se poate face doar la notariat sau se poate întocmi și într-un alt mod; i-am răspuns că un testament se poate întocmi atât la notariat, cât și în fața altor autorități, dar poate fi și olograf.

Având în vedere importanța practică a informațiilor referitoare la testament, în articolul de față mi-am propus să prezint cateva aspecte legate de acest subiect.

Ce înțelegem prin testament și ce poate conține acesta?

Testamentul este actul unilateral, personal şi revocabil prin care o persoană, numită testator, dispune, în una dintre formele cerute de lege, pentru timpul când nu va mai fi în viaţă.

Atragem atenția asupra faptului că testamentul este valabil numai dacă testatorul a avut discernământ şi consimţământul său nu a fost viciat. Astfel, dolul poate atrage anularea testamentului chiar dacă manoperele dolosive nu au fost săvârşite de beneficiarul dispoziţiilor testamentare şi nici nu au fost cunoscute de către acesta.

Testamentul conţine dispoziţii referitoare la patrimoniul succesoral sau la bunurile ce fac parte din acesta, precum şi la desemnarea directă sau indirectă a legatarului. Alături de aceste dispoziţii sau chiar şi în lipsa unor asemenea dispoziţii, testamentul poate să conţină dispoziţii referitoare la partaj, revocarea dispoziţiilor testamentare anterioare, dezmoştenire, numirea de executori testamentari, sarcini impuse legatarilor sau moştenitorilor legali şi alte dispoziţii care produc efecte după decesul testatorului.

Cum poate proba o persoană că este beneficiara unui testament ?

Orice persoană care pretinde un drept ce se întemeiază pe un testament trebuie să dovedească existenţa şi conţinutul lui în una dintre formele prevăzute de lege.

Legiuitorul arată că, dacă testamentul a dispărut printr-un caz fortuit sau de forţă majoră ori prin fapta unui terţ, fie după moartea testatorului, fie în timpul vieţii sale, însă fără ca acesta să îi fi cunoscut dispariţia, valabilitatea formei şi cuprinsul testamentului vor putea fi dovedite prin orice mijloc de probă.

De câte feluri pot fi testamentele?

Testamentul ordinar poate fi olograf sau autentic. De asemenea, legiuitorul arată că se poate întocmi în mod valabil un testament și in  situaţii speciale, în acest caz testamentul fiind unul privilegiat.

De asemenea, pot exista dispoziţii testamentare privind sumele de bani, valorile sau titlurile de valoare.

Ce trebuie să reținem referitor la testamentul olograf ?

Testamentul olograf trebuie scris în întregime, datat şi semnat de mâna testatorului, sub sancţiunea nulităţii absolute; așadar, acest tip de testament se poate redacta de către testator la domiciliul sau sau în orice altă locație, fără intervenția notarului public sau al vreunei alte autorități, fără prezența vreunui martor; singura grijă a testatorului este aceea de a scrie în întregime testamentul respectiv, a insera data întocmirii acestuia şi de a-l semna.

Înainte de a fi executat, testamentul olograf se va prezenta unui notar public pentru a fi vizat spre neschimbare. În cadrul procedurii succesorale, notarul public procedează, în condiţiile legii speciale, la deschiderea şi validarea testamentului olograf şi îl depune în dosarul succesoral. Deschiderea testamentului şi starea în care se găseşte se constată prin proces-verbal.

Cei interesaţi pot primi, după vizarea spre neschimbare, pe cheltuiala lor, copii legalizate ale testamentului olograf.

După finalizarea procedurii succesorale, originalul testamentului se predă legatarilor, potrivit înţelegerii dintre ei, iar în lipsa acesteia, persoanei desemnate prin hotărâre judecătorească.

Ce trebuie să reținem referitor la testamentul autentic ?

Testamentul autentic este cel care a fost autentificat de un notar public sau de o altă persoană învestită cu autoritate publică de către stat, potrivit legii. Cu ocazia autentificării, testatorul poate fi asistat de unul sau de 2 martori.

În cazul întocmirii testamentului autentic, testatorul îşi dictează dispoziţiile în faţa notarului, care se îngrijeşte de scrierea actului şi apoi i-l citeşte sau, după caz, i-l dă să îl citească, menţionându-se expres îndeplinirea acestor formalităţi. Dacă dispunătorul îşi redactase deja actul de ultimă voinţă, testamentul autentic îi va fi citit de către notar. După citire, dispunătorul trebuie să declare că actul exprimă ultima sa voinţă. Testamentul este apoi semnat de către testator, iar încheierea de autentificare de către notar.

Legiuitorul mai arată că, în cazul acelora care, din pricina infirmităţii, a bolii sau din orice alte cauze, nu pot semna, notarul public, îndeplinind actul, va face menţiune despre această împrejurare în încheierea pe care o întocmeşte, menţiunea astfel făcută ţinând loc de semnătură. Menţiunea va fi citită testatorului de către notar, în prezenţa a 2 martori, această formalitate suplinind absenţa semnăturii testatorului.

În ceea ce priveste declaraţia de voinţă a surdului, mutului sau surdomutului, ştiutori de carte, aceasta se va da în scris în faţa notarului public, prin înscrierea de către parte, înaintea semnăturii, a menţiunii „consimt la prezentul act, pe care l-am citit”. Dacă surdul, mutul sau surdomutul este, din orice motiv, în imposibilitate de a scrie, declaraţia de voinţă se va lua prin interpret, dispoziţiile anterioare aplicându-se în mod corespunzător.

Pentru a lua consimţământul unui nevăzător, notarul public va întreba dacă a auzit bine când i s-a citit cuprinsul testamentului, consemnând aceasta în încheierea de autentificare.

Trebuie știu și faptul că, potrivit art. 1046 din Codul civil, în scop de informare a persoanelor care justifică existenţa unui interes legitim, notarul care autentifică testamentul are obligaţia să îl înscrie, de îndată, în Registrul naţional notarial ţinut în format electronic, potrivit legii. Referitor la informaţiile cu privire la existenţa unui testament, reținem că acestea se pot da numai după decesul testatorului.

Ce trebuie să reținem referitor la testamentul privilegiat ?

Legiuitorul arată că se poate întocmi în mod valabil un testament și în următoarele situaţii speciale (în acest caz fiind în prezența unui testament privilegiat):

• în faţa unui funcţionar competent al autorităţii civile locale, în caz de epidemii, catastrofe, războaie sau alte asemenea împrejurări excepţionale;
• în faţa comandantului vasului sau a celui care îl înlocuieşte, dacă testatorul se află la bordul unui vas sub pavilionul României, în cursul unei călătorii maritime sau fluviale. Testamentul întocmit la bordul unei aeronave este supus aceloraşi condiţii;
• în faţa comandantului unităţii militare ori a celui care îl înlocuieşte, dacă testatorul este militar sau, fără a avea această calitate, este salariat ori prestează servicii în cadrul forţelor armate ale României şi nu se poate adresa unui notar public;
• în faţa directorului, medicului şef al instituţiei sanitare sau a medicului şef al serviciului ori, în lipsa acestora, în faţa medicului de gardă, cât timp dispunătorul este internat într-o instituţie sanitară în care notarul public nu are acces.

De reținut că în toate cazurile prevăzute anterior este obligatoriu ca testamentul să se întocmească în prezenţa a 2 martori.

Testamentul privilegiat se semnează de testator, de agentul instrumentator şi de cei 2 martori. Dacă testatorul sau unul dintre martori nu poate semna, se va face menţiune despre cauza care l-a împiedicat să semneze (art. 1047 alin. 3 din Codul civil).

Leguitorul a prevăzut că dispoziţiile art. 1047 alin. 3 din Codul civil sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii absolute.

Important de reținut este că testamentul privilegiat devine caduc la 15 zile de la data când dispunătorul ar fi putut să testeze în vreuna dintre formele ordinare; termenul se suspendă dacă testatorul a ajuns într-o stare în care nu îi este cu putinţă să testeze. Prevederile respective nu se aplică dispoziţiei testamentare prin care se recunoaşte un copil.

Ce trebuie să reținem referitor la testamentul sumelor şi valorilor depozitate?

Dispoziţiile testamentare privind sumele de bani, valorile sau titlurile de valoare depuse la instituţii specializate sunt valabile cu respectarea condiţiilor de formă prevăzute de legile speciale aplicabile acestor instituţii.

Reținem însă faptul că instituţiile specializate nu vor putea proceda la predarea legatului având ca obiect sume de bani, valori sau titluri de valoare decât în baza hotărârii judecătoreşti ori a certificatului de moştenitor care constată valabilitatea dispoziţiei testamentare şi calitatea de legatar, prevederile referitoare la raport şi reducţiune fiind aplicabile.

Referitor la instituţiile de credit acestea au obligaţia ca, la instituirea de către clienţii acestora a unei dispoziţii testamentare, să comunice, de îndată, menţiunea acesteia în registrul prevăzut la art. 1046 din Codul civil.

Ce se întâmplă cu un testament care este nul din cauza unui viciu de formă ?

Un testament nul din cauza unui viciu de formă produce efecte dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru altă formă testamentară.

Ai nevoie de Codul Civil? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF, de AICI!