În motivarea excepției de neconstituționalitate pe care o semnalăm, autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile de lege criticate, care prevăd actualizarea anuală a cuantumului pensiilor militare de stat cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică, nu sunt coerente, clare și predictibile.

Motivare

Autorii criticii de neconstituţionalitate au susţinut că sensul juridic al noțiunii de actualizare a cuantumului pensiei militare de stat, așa cum era reglementat inițial prin Legea nr. 223/2015, care este o lege organică, este golit total de conținut printr-o ordonanță de urgență, fiind transformat într-un fel de indexare parțială a cuantumului pensiei militare de stat, nici măcar în forma de indexare prevăzută anterior de Legea nr. 223/2015 sau de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Legiuitorul guvernamental, prin promovarea art. VII pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, introduce o nouă situație juridică, dând un sens juridic nou, neclar, neprevizibil și echivoc noțiunii de actualizare a pensiilor militare de stat, sens total diferit și aflat în contradicție cu sensul juridic definit de legiuitorul originar.

S-a mai susţinut, între altele, că, prin eliminarea ad aeternum a operațiunii administrative de actualizare a pensiilor militare de stat, așa cum a fost stipulată inițial în Legea nr. 223/2015, fără specificarea vreunui termen-limită de aplicare a măsurii restrictive, este afectată însăși substanța dreptului fundamental la pensie, care nu cuprinde numai dreptul la stabilirea unui cuantum inițial al pensiei, dar și la actualizarea și indexarea lui.

Obiectul excepției de neconstituționalitate

Critica priveşte dispozițiile art. VII pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Curtea constată că dispozițiile de lege criticate modifică dispozițiile art. 59 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat și că, prin art. 84 pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, art. 59 din Legea nr. 223/2015 a fost modificat din nou. În cauzele în care s-a formulat excepția de neconstituționalitate este aplicabil art. 59 din Legea nr. 223/2015, așa cum a fost modificat prin art. VII pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017.

Curtea s-a pronunţat asupra dispozițiilor de lege cu care a fost sesizată și care au următoarea redactare:

Art. VII pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017:

“Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

  1. Articolul 59 se modifică și va avea următorul cuprins:

«Art. 59. –

Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.»”

Motivele de respingere a criticii de neconstituţionalitate

Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate, pentru considerente din care le-am selectat pe cele de mai jos.

– Dispozițiile de lege criticate modifică prevederile art. 59 din Legea nr. 223/2015 referitoare la modul în care se indexează pensiile militare de stat. Astfel, anterior modificărilor aduse prin art. VII pct. 2 din O.U.G. nr. 59/2017, art. 59 din Legea nr. 223/2015 prevedea indexarea anuală a cuantumului pensiilor militare de stat cu 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adăuga 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat.

– Critica autorilor excepției vizează, în esență, faptul că, potrivit textului de lege supus analizei de constituționalitate, indexarea pensiei se realizează numai prin raportare la rata medie anuală a inflației, fără a se mai adăuga 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat, așa cum prevedea reglementarea anterioară.

– Autorii excepției pornesc de la premisa că indexarea anuală a pensiei reprezintă un drept fundamental, ce nu poate fi modificat în sensul diminuării. Or, art. 47 alin. (2) din Constituție, deși consacră dreptul la pensie, nu oferă garanții și cu privire la algoritmul de creștere a cuantumului acesteia în viitor. Din contră, valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca și indexarea acestora, nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile.

– De asemenea, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit principiului tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi de un drept câștigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare.

– Legiuitorul, instituind beneficiul unor pensii acordate în condiții mai avantajoase anumitor categorii profesionale, a înțeles să instituie reglementări diferite, care au ca fundament particularitățile acestor profesii. Dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale referitoare la egalitatea de tratament, întrucât egalitatea în fața legii și a autorităților publice își găsește aplicarea doar atunci când părțile se găsesc în situații identice sau egale, care impun și justifică instituirea aceluiași regim juridic. Per a contrario, când acestea se află în situații diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit.

Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în următoarele condiții, întrunite în mod cumulativ: existența unei situații extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată; urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței.

– Situațiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obișnuit sau comun și au un caracter obiectiv, în sensul că existența lor nu depinde de voința Guvernului, care, în asemenea împrejurări, este constrâns să reacționeze prompt pentru apărarea unui interes public pe calea ordonanței de urgență. Ordonanța de urgență nu constituie o alternativă aflată la discreția Guvernului, prin care acesta și-ar putea încălca obligația sa constituțională de a asigura, în vederea îndeplinirii programului său de guvernare, reglementarea prin lege, de către Parlament, a relațiilor ce constituie obiectul acestei reglementări.

– În nota de fundamentare a O.U.G. nr. 59/2017 au fost invocate două considerente pentru emiterea acestui act normativ. Astfel, Guvernul a invocat necesitatea atenuării discrepanțelor existente între diferite categorii de pensionari, “determinate de cuantumul pensiilor de serviciu care este vădit mai mare față de pensia medie din sistemul public de pensii, sistem care are la bază, printre altele, principiul contributivității, al solidarității și egalității de tratament între asigurații sistemului”. În același timp, Guvernul a arătat că “în condițiile în care Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice prevede creșteri anuale semnificative ale salariilor, neadoptarea prezentului act normativ, astfel încât actualizarea pensiilor de serviciu să nu se mai realizeze în raport cu majorarea salariilor personalului aflat în activitate, ar produce efecte negative considerabile asupra bugetului de stat, din care sunt suportate”.

– În contextul în care o modificare legislativă de amploare, așa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariția unor consecințe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situație ce are caracter extraordinar, în sensul reținut în jurisprudența Curții Constituționale.

Pronunțată în ședința din data de 31 octombrie 2019, Decizia nr. 687/2019 a CCR a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 155 din 26 februarie 2020

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here