Într-o cauză având ca obiect cererea de anulare a unei decizii privind indemnizaţia pentru creşterea copilului, petenta a invocat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia a susţinut, în esenţă, că indemnizaţia de creştere a gemenilor ar trebui stabilită de legiuitor având în vedere interesul copilului, şi nu al părinţilor, astfel încât indemnizaţia trebuie să fie în cuantum egal pentru cei doi copii născuţi dintr-o sarcină gemelară, şi nu diferenţiată.

În acest a fost invocată Decizia ÎCCJ nr. 26/2011 referitoare la recursurile în interesul legii cu privire la stabilirea cuantumului indemnizaţiei pentru creşterea copilului în cazul sarcinii multiple, pentru intervalul anterior apariţiei Legii nr. 239/2009 pentru modificarea art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului.

Curtea a examinat textul din art. 5 din O.U.G. nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 830/2010, având următorul cuprins:

Nivelul indemnizaţiilor lunare prevăzute la art. 2 alin. (2) şi (3) se majorează cu 1,2 ISR pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleţi, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naştere.

În Caseta foto de mai jos găsiţi textele de trimitere ale articolului 2 din ordonanţa de urgenţă.

indemnizatie_gemeni
Sursa foto: Lege5.ro

Prin jurisprudenţa sa anterioară, invocată şi aici, Curtea a reţinut, în esenţă, că indemnizaţia pentru creşterea copiilor reprezintă o prestaţie minimală de asistenţă socială cu caracter universal, care nu este supusă sistemului contributiv, ci se constituie într-o modalitate de susţinere a familiei ori a persoanelor ce iau în plasament sau adoptă copii, iar nu o măsură de protecţie a copilului, ca să se poată pune problema unei discriminări în situaţia scăderii cuantumului pentru al doilea şi/sau următorii copii născuţi din sarcini multiple în aceeaşi familie.

Nu se poate acorda, deci, o altă indemnizaţie pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină multiplă, începând cu cel de-al doilea, dat fiind că indemnizaţia se acordă raportat la naştere, iar nu la numărul de copii rezultaţi din aceasta.

De asemenea, Curtea a reţinut că scopul adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 a fost acela de a susţine familia în vederea creşterii copilului, indemnizaţia nefiind un drept al copilului, ci al părintelui, suplinindu-se astfel veniturile pe care părintele nu le mai poate realiza din exercitarea unei profesii, pe durata concediului pentru creşterea copilului.

Faţă de susţinerea privind pretinsa discriminare între copii, Curtea a constatat faptul că, potrivit Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată în Monitorul Oficial nr. 767/2012, copiii beneficiază, fără discriminare, de o alocaţie lunară, ca formă de ocrotire din partea statului.

În subsidiar, Curtea a apreciat că aspectele criticate nu privesc o problemă de control al constituţionalităţii legii, ci de politică legislativă. Legiuitorul poate hotărî, în limitele prevăzute în Constituţie, asupra conţinutului reglementărilor legale şi oportunităţii adoptării acestora.

Completul de judecată al CCR a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate, prin Decizia nr. 239/2015, pronunţată în şedinţa din data de 7 aprilie 2015 şi publicată în Monitorul oficial nr. 539/2015.

Ai nevoie de OUG nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF, de AICI!

comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here