Ministerul Afacerilor Interne (MAI) propune Ministerului Justiției, în contextul amendării Codului penal în vigoare, introducerea pedepsei cu închisoarea pentru ultraj și ultraj judiciar.

Potrivit unei informări a MAI, atât în plan individual, al personalului din structurile de ordine publică, cât și în plan organizațional și instituțional, infracțiunea de ultraj “determină erodarea încrederii și scăderea respectului față de instituțiile de aplicare a legii“. 

Reprezentanții ministerului susțin că a devenit un fapt curent ca intervenția polițiștilor sau jandarmilor, în situațiile în care este vizată o comunitate de oameni sau anumite medii sociale, “să se soldeze cu amenințări, loviri sau alte violențe, vătămări corporale, loviri sau vătămări cauzatoare de moarte ori chiar cu omorul personalului implicat“.

În baza acestor considerente și având în vedere că, în semestrul I al acestui an, numărul infracțiunilor de ultraj asupra personalului din cadrul Poliției Române a crescut cu peste șapte procente, MAI propune reformularea alineatului (4) al articolului 257 (Ultrajul) din “faptele (…) se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracțiune, ale cărei limite se majorează cu jumătate” în “faptele (…) se sancționează cu pedeapsa cu închisoarea prevăzută de lege pentru acea infracțiune, ale cărei limite se majorează cu jumătate”.

În cazul ultrajului judiciar, MAI consideră oportună reformularea alineatului (2) al articolului 279 astfel încât săvârșirea unei infracțiuni împotriva unui judecător sau procuror ori împotriva bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, să fie, de asemenea, sancționată cu “pedeapsa cu închisoarea prevăzută de lege pentru acea infracțiune, ale cărei limite speciale se majorează cu jumătate”.

O altă modificare pe care MAI o apreciază ca fiind necesară vizează completarea infracțiunii de omor calificat.

În cazul uciderii unui polițist, pedeapsa maximă aplicabilă în prezent este de 15 — 30 de ani, rezultată ca urmare a majorării cu jumătate a limitelor de pedeapsă pentru infracțiunea de omor. Raportat strict la calitatea de polițist sau jandarm, persoană învestită cu exercițiul autorității publice, legea nu prevede posibilitatea ca în cazul uciderii sale să fie aplicată pedeapsa detențiunii pe viață. Evidențiem faptul că în legislația penală anterioară exista o asemenea posibilitate (Codul penal din 1968 — art. 176 lit. g)“, au explicat reprezentanții MAI.

În context, aceștia propun ca la alineatul (1) al articolului 189 (Omorul calificat) să se introducă o nouă literă, lit. i), cu următorul cuprins: ‘împotriva unui judecător, procuror, polițist, jandarm sau militar, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuții”.

comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here