Contextul inițiativei: între voința populară și realitatea legislativă

Propunerea legislativă are ca fundament principal rezultatul referendumului din 22 noiembrie 2009, când peste 77% dintre românii participanți s-au pronunțat în favoarea unui Parlament unicameral format din maximum 300 de parlamentari.

Potrivit Hotărârii CCR nr. 37/2009 referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfășurarea referendumului național din data de 22 noiembrie 2009 şi la confirmarea rezultatelor acestuia :

În data de 21 decembrie 2009, Curtea Constituțională a României a adoptat Hotărârea nr. 37, prin care a constatat că au fost respectate procedurile legale pentru organizarea și desfășurarea referendumului național din 22 noiembrie 2009 și a validat rezultatele acestuia, reținând că din totalul de 18.293.277 de persoane înscrise în listele electorale permanente, au participat la vot 9.320.240 de alegători, ceea ce a permis îndeplinirea condițiilor de valabilitate prevăzute de art. 5 alin. (2) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului. Conform datelor oficiale, 72,31% dintre voturile valabil exprimate au fost în favoarea trecerii la un Parlament unicameral, iar 83,31% au susținut reducerea numărului de parlamentari la maximum 300. Astfel, Curtea a constatat că majoritatea cetățenilor participanți s-au exprimat în mod clar și covârșitor în sprijinul celor două propuneri supuse consultării populare.

Deși referendumul a fost validat de Curtea Constituțională a României, până în prezent nu au fost făcute demersuri concrete care să traducă această voință populară în legislația în vigoare. Parlamentul actual este în continuare bicameral și alcătuit din 466 de membri — 136 senatori și 330 deputați — ceea ce contrastează evident cu opțiunea exprimată de electorat.

Ce prevede proiectul de lege B189/2025

Potrivit propunerii legislative înregistrate la Senat, Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților ar urma să fie modificată în sensul reducerii numărului total de mandate la 300, respectiv 200 de deputați și 100 de senatori. Norma de reprezentare ar fi ajustată proporțional, în funcție de datele demografice actualizate furnizate de Institutul Național de Statistică (INS).

Principalele modificări propuse includ:

• Stabilirea unui număr fix de 200 de mandate pentru Camera Deputaților și 100 pentru Senat.
• Calcularea numărului de mandate în funcție de populația fiecărei circumscripții, pe baza datelor INS valabile la 1 ianuarie a anului precedent alegerilor.
• Asigurarea unui minim de reprezentare teritorială: cel puțin un senator și un deputat pentru fiecare județ, cu excepția Diasporei, care ar avea alocate minimum 2 mandate de senator și 4 de deputat.
• Revizuirea criteriilor de acces în Parlament pentru organizațiile minorităților naționale, prin corelarea pragului cu media națională a voturilor necesare pentru obținerea unui mandat.

Motivația inițiativei: eficiență instituțională și respectarea voinței populare

În expunerea de motive, inițiatorii susțin că actualul Parlament, cu 466 de membri, generează cheltuieli administrative considerabile fără a garanta o eficiență sporită în procesul decizional. Proiectul este promovat drept o reformă transpartinică, susținută de partide de la guvernare și din opoziție, care ar conduce la:

• Reducerea cheltuielilor bugetare legate de indemnizații, personal auxiliar și logistică parlamentară.
• Creșterea eficienței legislative, prin diminuarea numărului de actori implicați în procesul de deliberare.
• Consolidarea reprezentativității, printr-o normă de reprezentare actualizată și mai corect distribuită teritorial.
• Întărirea încrederii cetățenilor în Parlament, prin aplicarea unei decizii luate democratic la nivel național.

Impact asupra minorităților și asupra Diasporei

O schimbare notabilă propusă de proiect vizează modul de accedere în Parlament al organizațiilor reprezentând minorități naționale. Acestea vor trebui să obțină un număr de voturi egal cu media națională necesară pentru alegerea unui deputat, eliminându-se astfel excepțiile de până acum, care permiteau intrarea în Legislativ cu un prag semnificativ mai mic.

În ceea ce privește Diaspora, numărul de mandate rămâne neschimbat (4 deputați și 2 senatori), însă, în noua configurație parlamentară, acest lucru ar însemna un grad crescut de reprezentare proporțională pentru românii din afara granițelor.

Constituționalitate și conformitate legislativă

Propunerea legislativă este formulată în acord cu prevederile constituționale în vigoare, respectând atribuțiile Parlamentului și cadrul legal privind legea electorală. Conform art. 62 din Constituția României, stabilirea normei de reprezentare intră în competența legiuitorului, iar procesul legislativ este reglementat de articolele 75 și 76 din legea fundamentală.

Inițiatorii mai arată că proiectul se aliniază cu bunele practici internaționale, oferind exemple de state europene cu un raport similar între populație și numărul de parlamentari, precum Austria, Suedia sau Danemarca.

Ce urmează?

Deocamdată, proiectul de lege este doar o propunere, aflată în faza inițială a parcursului legislativ. El urmează să fie dezbătut în comisiile de specialitate ale Senatului, apoi în plen, și ulterior trimis către Camera Deputaților, care este for decizional. Adoptarea lui ar necesita majoritate absolută în ambele Camere, având în vedere că se modifică o lege organică.

Concluzie: între oportunitate politică și realism procedural

Propunerea legislativă B189/2025 deschide din nou dezbaterea despre reducerea dimensiunii Parlamentului, o temă prezentă în discursul public și politic de peste un deceniu. Dacă va reuși să treacă de toate etapele procedurale și să obțină consensul politic necesar, proiectul ar putea reprezenta una dintre cele mai importante reforme instituționale post-2000. Trebuie să reamintit că inițiativă abia începe traseul legislativ și că au mai existat și în trecut tentative de reducere a numărului de parlamentari. Toate au eșuat. 

Numărul de parlamentari propuși pe fiecare circumscripție electorală (modificarea anexei nr. I) conform B189/2025:

Numărul circumscripției electorale	Delimitarea teritorială a circumscripției electorale	Numărul de mandate de senatori * pentru fiecare circumscripție electorală	Numărul de mandate de deputați* pentru fiecare circumscripție electorală
Circumscripția electorală nr. 1	județul Alba	3	2
Circumscripția electorală nr. 2	județul Arad	3	2
Circumscripția electorală nr. 3	județul Argeș	6	3
Circumscripția electorală nr. 4	județul Bacău	6	3
Circumscripția electorală nr. 5	județul Bihor	6	3
Circumscripția electorală nr. 6	județul Bistrița-Năsăud	3	1
Circumscripția electorală nr. 7	județul Botoșani	4	2
Circumscripția electorală nr. 8	județul Brașov	6	3
Circumscripția electorală nr. 9	județul Brăila	3	1
Circumscripția electorală nr. 10	județul Buzău	4	2
Circumscripția electorală nr. 11	județul Caraș-Severin	2	1
Circumscripția electorală nr. 12	județul Călărași	3	1
Circumscripția electorală nr. 13	județul Cluj	7	4
Circumscripția electorală nr. 14	județul Constanța	7	4
Circumscripția electorală nr. 15	județul Covasna	2	1
Circumscripția electorală nr. 16	județul Dâmbovița	5	2
Circumscripția electorală nr. 17	județul Dolj	6	3
Circumscripția electorală nr. 18	județul Galați	5	3
Circumscripția electorală nr.19	județul Giurgiu	3	1
Circumscripția electorală nr.20	județul Gorj	3	1
Circumscripția electorală m.21	județul Harghita	3	1
Circumscripția electorală nr.22	județul Hunedoara	4	2
Circumscripția electorală nr.23	județul Ialomița	2	1
Circumscripția electorală nr.24	județul Iași	8	4
Circumscripția electorală nr.25	județul Ilfov	6	3
Circumscripția electorală nr.26	județul Maramureș	5	2
Circumscripția electorală nr.27	județul Mehedinți	2	1
Circumscripția electorală nr.28	județul Mureș	5	3
Circumscripția electorală nr.29	județul Neamț	5	2
Circumscripția electorală nr.30	județul Olt	4	2
Circumscripția electorală nr.31	județul Prahova	8	4
Circumscripția electorală nr.32	județul Satu Mare	3	2
Circumscripția electorală nr.33	județul Sălaj	2	1
Circumscripția electorală nr.34	județul Sibiu	4	2
Circumscripția electorală nr.35	județul Suceava	7	3
Circumscripția electorală nr.36	județul Teleorman	3	1
Circumscripția electorală nr. 37	județul Timiș	7	4
Circumscripția electorală nr. 38	județul Tulcea	2	1
Circumscripția electorală nr. 39	județul Vaslui	4	2
Circumscripția electorală nr. 40	județul Vâlcea	3	2
Circumscripția electorală nr. 41	județul Vrancea	3	2
Circumscripția electorală nr. 42	municipiul București	19	10
Circumscripția electorală nr. 43	Circumscripția electorală pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării	4	2
Total		200	100

* Observație privind o eroare materială în inițiativa B189/2025.

În forma propusă a proiectului legislativ B189/2025, numărul de mandate menționat în punctul de modificare a anexei nr. I la legea nr. 208/2015 este de 200 pentru Senat și 100 pentru Camera Deputaților, ceea ce contrazice atât structura constituțională a Parlamentului, cât și  cuprinsul celorlalte puncte de modificare și implicit expunerea de motive, unde se prevede reducerea la 200 de deputați și 100 de senatori. Este evident că a avut loc o inversare accidentală a termenilor – o eroare materială ce poate fi corectată pe parcursul procedurii parlamentare, fie în comisii, fie în plen, prin amendamente tehnico-legislative.

Proiect
Expunere de motive