În Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 493/2016 a fost publicată Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 5/2016 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de către procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ vizând interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, în ipoteza inculpaţilor minori sancţionaţi prin aplicarea unor măsuri educative conform noului Cod penal.
De ce a decis procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ sa formuleze acest recurs în interesul legii?
Recursul în interesul legii s-a impus a fi formulat de către procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ având în vedere că problema de drept ce a format obiectul recursului respectiv fusese soluţionată diferit de către instanţele judecătoreşti, constatându-se mai multe orientări cu privire la obiectul recursului în interesul legii şi, prin urmare, caracterul neunitar al practicii judiciare.
Într-o primă orientare s-a susţinut că dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare sunt aplicabile inculpaţilor minori cărora li s-au aplicat măsuri educative privative sau neprivative de libertate pentru săvârşirea uneia dintre infracţiunile cuprinse în anexa la legea menţionată.
În cea de-a doua orientare s-a apreciat că, raportat la hotărârile de condamnare, de amânare a aplicării pedepsei ori de renunţare la aplicarea pedepsei, instanţa de judecată nu poate dispune prelevarea probelor biologice de la inculpaţii minori cărora li s-au aplicat măsuri educative, chiar dacă infracţiunea săvârşită face parte din categoria celor prevăzute în anexa la Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare.
Ce a decis ÎCCJ în cazul sesizării mai sus menţionate ?
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de către procurorul general al Parchetului de pe lângă ICCJ şi, în consecinţă a statuat că:
“În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare (…) în cazul inculpaţilor minori sancţionaţi prin aplicarea unor măsuri educative conform noului Cod penal, instanţa de judecată nu poate dispune prelevarea probelor biologice pentru obţinerea şi stocarea în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare a profilului genetic”.
Ce efecte produce Decizia ÎCCJ nr. 5/2016?
Așa cum am arătat anterior, Decizia ÎCCJ nr. 5/2016 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 493/01.07.2016 și menţionăm faptul că, de la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, adică de la data de 01.07.2016 a devenit obligatorie, potrivit art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală.
Cum a argumentat -în esență- ÎCCJ decizia respectivă ?
(…..)Problema de drept supusă analizei a fost determinată de intrarea în vigoare a noului Cod penal, care prevede că regimul sancţionator al minorilor cuprinde exclusiv măsuri educative, spre deosebire de Codul penal din 1968, care stabilea în cazul acestor inculpaţi un regim sancţionator mixt, compus din măsuri educative şi pedepse, inclusiv închisoare.
Analizând dispoziţiile art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008[i] privind organizarea şi funcţionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare, în forma în vigoare în perioada activităţii Codului penal din 1968, se constată că acestea au vizat exclusiv persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii, indiferent că era vorba despre inculpaţi majori sau minori.
Cu alte cuvinte, voinţa legiuitorului a fost ab initio aceea de a-i exclude de la aplicarea acesteia pe inculpaţii minori sancţionaţi cu măsuri educative, situaţia rămânând neschimbată şi după intrarea în vigoare a noului Cod penal, fapt care rezultă din modificările limitate pe care legiuitorul a înţeles să le opereze în ceea ce priveşte legea analizată.
(….) Legiuitorul a operat modificări explicite în ce priveşte conţinutul art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, neputându-se susţine aşadar că, prin nereglementarea situaţiei inculpaţilor minori care, potrivit noului Cod penal, nu pot fi sancţionaţi decât prin aplicarea unei măsuri educative, ar fi vorba despre o scăpare a legiuitorului.
În aceste condiţii, prelevarea probelor biologice de la minorii faţă de care, în urma constatării vinovăţiei, s-au luat măsuri educative nu este o măsură prevăzută de lege şi nu poate fi dispusă de instanţa de judecată.
Împrejurarea că în cuprinsul Legii nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare se regăsesc şi dispoziţii referitoare la minori nu infirmă constatările de mai sus, căci art. 5 alin. (4) din lege nu are în vedere minorii care răspund penal, ci trebuie corelate cu dispoziţiile art. 4 alin. (3) şi (4) din aceeaşi lege, câtă vreme se referă la prelevarea probelor biologice la minori cu vârsta sub 14 ani, operaţiune care se face numai cu acordul părinţilor sau al reprezentantului legal şi în prezenţa acestora.
Prelevarea probelor biologice reprezintă o ingerinţă în dreptul la viaţă privată şi, în consecinţă, ar trebui să fie prevăzută expres în lege. Stocarea şi procesarea profilului genetic urmăresc scopurile legitime de prevenire a infracţionalităţii şi de ocrotire a drepturilor şi libertăţilor persoanei, însă în cazul de faţă lipseşte o prevedere expresă a legii în acest sens. Chiar dacă măsura este necesară, având în vedere contribuţia importantă pe care au avut-o evidenţele ADN la eficientizarea activităţii poliţiei în ultimii ani, iar ingerinţa este relativ redusă, putându-se dovedi benefică inclusiv pentru persoana în cauză, întrucât permite eliminarea sa rapidă din cercul suspecţilor de comiterea unei infracţiuni la investigarea căreia au fost descoperite prob
e ADN, lipsa unei prevederi exprese a legii lipseşte măsura de un cadru legal, inclusiv în ceea ce priveşte garanţiile oferite persoanei.
Astfel, chiar dacă s-ar admite că neprevederea minorilor în dispoziţiile art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008 este doar o scăpare a legiuitorului, aplicarea prin analogie a legii nu ar răspunde unor chestiuni importante referitoare la modul de prelevare a probelor ori la durata de păstrare a acestora, mai ales în condiţiile în care măsurile educative care se pot lua faţă de minori pot fi privative sau neprivative de libertate. (…).
[i] Art. 4 alin. 1 lit. b din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare: (1) S.N.D.G.J. conţine profile genetice, date cu caracter personal şi date despre caz, corespunzătoare următoarelor categorii:(….) b) persoane condamnate definitiv pentru săvârşirea infracţiunilor cuprinse în anexă la pedeapsa închisorii, precum şi persoanele pentru care instanţa a pronunţat amânarea aplicării pedepsei sau renunţarea la aplicarea pedepsei (….);
Ai nevoie de Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF, de AICI!