Un proiect de hotărâre de Guvern are care tematică modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016. În actuală situaţie – la nivelul aparatului guvernamental – este posibilă o întârziere a aprobării acestei hotărâri, fără modificări la proiectul care urmează îndeaproape amendamentele aduse la Codul fiscal prin acte normative emise în 2017.
Într-o primă abordare, am reţinut, dintre acestea, pe cele referitoare la impozitul pe venitul microîntreprinderilor.
Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
Normele urmează modificările aduse la Codul fiscal de Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin care au fost introduse modificări și reglementărilor din domeniul impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, al impozitului pe veniturile persoanelor fizice și al contribuțiilor sociale obligatorii.
Reamintim, au fost modificate condițiile de încadrare a persoanelor juridice române în categoria microîntreprinderilor, astfel:
– majorarea nivelului veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent de la 500.000 euro la 1.000.000 euro;
– eliminarea condiției privind realizarea veniturilor din consultanță și management în proporție de 20% din veniturile totale;
– eliminarea activităților pentru care contribuabilii nu aplicau acest sistem de impunere (activităţi în domeniul bancar, al asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, al jocurilor de noroc, activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere şi gazelor naturale).
De asemenea, s-a eliminat posibilitatea de a opta pentru aplicarea prevederilor Titlului II – Impozitul pe profit din Codul fiscal, în cazul în care s-a subscris un capital social de cel puţin 45.000 lei și au fost introduse reguli tranzitorii pentru intrarea în sistem a microîntreprinderilor care au optat pentru aplicarea prevederilor art. 48 alin. (5) şi (52) până la data de 31 decembrie 2017 inclusiv, și a persoanelor juridice române care desfășoară activități de natura celor care nu au intrat sub incidența acestui sistem de impunere, în forma aplicabilă până la data de 31 decembrie 2017 inclusiv.
Totodată, în contextul modificării condițiilor de încadrare în categoria microîntreprinderilor, s-a efectuat și corelarea cu prevederile art. 52 care stabilesc regulile de ieşire din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor în cursul anului și cu cele ale art. 54 care stabilesc regulile de determinare a condiţiilor de aplicare a sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, precum și corelarea prevederilor referitoare la situații de modificare a numărului de salariați în cursul unui trimestru.
Ca urmare a acestor modificări, în proiectul de de Norme se prevede:
– Eliminarea referinței privind veniturile realizate din consultanță și management pentru încadrarea în sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, ca urmare a eliminării acestei condiții.
– Ca urmare a majorării nivelului veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent de la 500.000 euro la 1.000.000 euro, s-a actualizat referința la acest plafon pentru contribuabilii care intră sub incidența Legii nr. 170/2016.
– Reformularea prevederilor referitoare la încadrarea în sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor începând cu 1 ianuarie 2018, având în vedere majorarea nivelului veniturilor realizate.
Totodată, sunt abrogate precizările legate de neaplicarea sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor de către persoanele juridice române care desfășoară activităţi în domeniul bancar, în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, al jocurilor de noroc, activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere şi gazelor naturale, ca urmare a eliminării acestor prevederi.
Sunt de asemenea abrogate precizările legate de aplicarea cotelor de impozitare în cazul modificării numărului de salariați, deoarece aceste precizări au fost preluate în Codul fiscal.
Ce prevede proiectul de modificare a Normelor?
Textele care vor fi modificate urmează să precizeze:
1. (1) Pentru încadrarea în condiţia privind nivelul veniturilor realizate în anul precedent, prevăzute la art. 47 alin.(1) lit. c) din Codul fiscal – [sub plafonul echivalent în lei cu 1.000.000. euro], se vor lua în calcul aceleaşi venituri care constituie baza impozabilă prevăzută la art. 53 din Codul fiscal, iar cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel de la închiderea aceluiaşi exerciţiu financiar.
(2) Persoanele juridice române care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 47 alin.(1) din Codul fiscal, şi care desfăşoară ca activitate principală sau secundară activităţile corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute de Legea nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi aplică prevederile titlului III – Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor din Codul fiscal.
(3) Pentru încadrarea în sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor în anul 2018, verificarea condiţiei prevăzute la art. 47 alin.(1) lit. c) din Codul fiscal, respectiv încadrarea în nivelul veniturilor realizate de 1.000.000 euro, se verifică pe baza veniturilor care constituie baza impozabilă prevăzută la art. 53 din Codul fiscal, realizate până la data de 31 decembrie 2017, inclusiv.
Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor
Potrivit art. 53 Cod fiscal, baza impozabilă o constituie veniturile din orice sursă, din care se scad:
a) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
b) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuție;
c) veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale;
d) veniturile din subvenții;
e) veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil sau au fost constituite în perioada în care persoana juridică română era supusă impozitului pe veniturile microîntreprinderilor;
f) veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi și/sau penalități de întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
g) veniturile realizate din despăgubiri, de la societățile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;
h) veniturile din diferențe de curs valutar;
i) veniturile financiare aferente creanțelor și datoriilor cu decontare în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora;
j) valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării, înregistrate în contul „709”, potrivit reglementărilor contabile aplicabile;
k) veniturile aferente titlurilor de plată obținute de persoanele îndreptățite, potrivit legii, titulari inițiali aflați în evidența Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau moștenitorii legali ai acestora;
l) despăgubirile primite în baza hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului;
m) veniturile obținute dintr-un stat străin cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri, dacă acestea au fost impozitate în statul străin.
Pentru determinarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, la baza impozabilă se adaugă următoarele:
a) valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării, înregistrate în contul „609”, potrivit reglementărilor contabile aplicabile;
b) în trimestrul IV sau în ultimul trimestru al perioadei impozabile, în cazul contribuabililor care își încetează existența, diferența favorabilă dintre veniturile din diferențe de curs valutar/veniturile financiare aferente creanțelor și datoriilor cu decontare în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora, și cheltuielile din diferențe de curs valutar/cheltuielile financiare aferente, înregistrate cumulat de la începutul anului;
c) rezervele, cu excepția celor reprezentând facilități fiscale, reduse sau anulate, reprezentând rezerva legală, rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, care au fost deduse la calculul profitului impozabil și nu au fost impozitate în perioada în care microîntreprinderile au fost și plătitoare de impozit pe profit, indiferent dacă reducerea sau anularea este datorată modificării destinației rezervei, distribuirii acesteia către participanți sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau oricărui altui motiv;
d) rezervele reprezentând facilități fiscale, constituite în perioada în care microîntreprinderile au fost și plătitoare de impozit pe profit, care sunt utilizate pentru majorarea capitalului social, pentru distribuire către participanți sub orice formă, pentru acoperirea pierderilor sau pentru oricare alt motiv. În situația în care rezervele fiscale sunt menținute până la lichidare, acestea nu sunt luate în calcul pentru determinarea bazei impozabile ca urmare a lichidării.
În cazul în care o microîntreprindere achiziționează case de marcat, valoarea de achiziție a acestora se deduce din baza impozabilă, în conformitate cu documentul justificativ, în trimestrul în care au fost puse în funcțiune, potrivit legii.
Ai nevoie de Codul fiscal? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!
