Reamintim că, recent, ministerul român al agriculturii a pierdut, în instanţă un proces în care s-a pus în discuţie modul de reglementare a pragului minim peste care prezenţa într-un lot de seminţe a unor seminţe modificate genetic trebuie în mod obligatoriu semnalată pe etichetă (vezi rubrica Ştiri din 19 aprilie).

Raportul către Parlamentul European şi Consiliu, bazat pe informaţiile furnizate în principal de statele membre, relevă faptul că informaţiile existente sunt adesea limitate din punct de vedere statistic şi că se bazează frecvent pe idei preconcepute despre cultivarea OMG-urilor. În raport, Comisia prezintă şi o analiză a dimensiunii socio-economice a cultivării OMG-urilor, astfel cum este raportată în literatura ştiinţifică internațională şi în concluziile proiectelor de cercetare finanţate din programul-cadru european pentru cercetare.

Comisarul pentru Sănătate şi Consumatori, John Dalli, a afirmat: „Odată cu publicarea acestui raport, Comisia soluţionează una dintre ultimele cereri nerezolvate ale Consiliului Mediu din decembrie 2008. Documentul a fost elaborat pe baza datelor şi informaţiilor furnizate de statele membre. Cred cu tărie că acest raport generează o oportunitate: este acum la latitudinea statelor membre, a Comisiei, a Parlamentului European şi a tuturor părţilor interesate, să asimileze pe deplin constatările raportului şi să se angajeze într-o discuţie obiectivă cu privire la rolul potenţial al factorilor socio-economici în cultivarea OMG-urilor în Uniunea Europeană.”

Constatări principale. Întrucât UE reprezintă doar o fracţiune din suprafața dedicată culturilor modificate genetic de la nivel mondial, experienţa în domeniul cultivării OMG­urilor în Europa este în mod evident limitată. Prin urmare, nu este nicio surpriză faptul că informaţiile relevante din punct de vedere statistic cu privire la impactul socio-economic ex-post al cultivării OMG-urilor sunt destul de limitate din punct de vedere cantitativ.

Datele economice referitoare la paradigma europeană au provenit din studii efectuate în state membre cu experienţă în cultivarea de plante modificate genetic, tolerante la erbicide sau rezistente la dăunători. Aceste studii au demonstrat că, în situația în care buruienile şi dăunătorii creează probleme mari, agricultorii care cultivă plante modificate genetic tolerante la erbicide sau rezistente la dăunători ar putea beneficia de recolte mai mari.

În raport, consecinţele sociale și impactul economic al cultivării OMG-urilor asupra altor verigi ale lanţului alimentar au făcut obiectul unor comentarii semnificative. Pentru a completa contribuţiile statelor membre, raportul conţine şi o revizuire a literaturii ştiinţifice internaţionale existente privind dimensiunea socială și economică a cultivării OMG-urilor.

El demonstrează că analizele economice conferă o imagine bună asupra impactului economic la nivelul exploataţiilor agricole pe plan mondial, în special pentru plantele modificate genetic tolerante la erbicide sau rezistente la dăunători. Totuşi, este de reamintit că informaţiile disponibile privind impactul social şi efectele pe termen lung asupra lanţului alimentar sunt limitate sau chiar absente.

În sfârşit, raportul oferă o revizuire a constatărilor proiectelor de cercetare finanţate de UE privind perspectivele socio-economice ale cultivării OMG-urilor (CO-EXTRA, SIGMEA, CONSUMERCHOICE).

Etapele următoare

Acest raport este punctul de plecare pentru statele membre, Comisie, Parlamentul European şi toate părţile interesate în procesul de analizare a acestui subiect sensibil. Totuşi, pentru a face progrese palpabile, Comisia consideră că discuţiile ar trebui să treacă de la percepţiile polarizate documentate în raport la o bază mai tangibilă şi mai obiectivă.

Prin urmare, Comisia recomandă definirea unui set robust de factori şi indicatori pentru a capta într-un mod uniform consecinţele socio-economice ale cultivării OMG-urilor în întreaga UE şi asupra lanţului alimentar.

De asemenea, Comisia sugerează iniţierea unei analize a beneficiului potenţial rezultat din înţelegerea mai bună a dimensiunii socio-economice a cultivării OMG-urilor.

Context

Consiliul Mediu a solicitat statelor membre, la data de 4 decembrie 2008, colectarea şi schimbul de informaţii relevante cu privire la implicaţiile socio-economice ale cultivării OMG-urilor asupra lanţului alimentar. El a solicitat, de asemenea, Comisiei să pregătească, pe baza acestor informaţii, un raport care să fie evaluat şi discutat în mod corespunzător.

Comisia a obţinut informaţiile cu ajutorul unui chestionar care a vizat:

- impactul socio-economic pe bază de experienţă (ex-post) al cultivării OMG-urilor în acele state membre care, în prezent sau în trecut, au sau au avut experienţă în cultivarea în scop comercial a plantelor modificate genetic (Republica Cehă, Germania, Spania, Franţa, Portugalia, România, Slovacia şi Suedia);

- impactul anticipat(ex-ante) în situaţia în care plante modificate genetic existente sau noi ar fi cultivate pe teritoriul lor.

Chestionarul a fost trimis și altor state membre ale Spaţiului Economic European (Islanda, Norvegia şi Liechtenstein) şi a fost pus la dispoziţia publicului. 25 de state membre, Norvegia şi câteva părţi implicate au completat chestionarul. Comisia a primit ultimul răspuns în ianuarie 2011.

El demonstrează că analizele economice conferă o imagine bună asupra impactului economic la nivelul exploatațiilor agricole pe plan mondial, în special pentru plantele modificate genetic tolerante la erbicide sau rezistente la dăunători. Totuși, este de reamintit că informațiile disponibile privind impactul social și efectele pe termen lung asupra lanțului alimentar sunt limitate sau chiar absente.

În sfârșit, raportul oferă o revizuire a constatărilor proiectelor de cercetare finanțate de UE privind perspectivele socio-economice ale cultivării OMG-urilor (CO-EXTRA, SIGMEA, CONSUMERCHOICE).

Etapele următoare

Acest raport este punctul de plecare pentru statele membre, Comisie, Parlamentul European și toate părțile interesate în procesul de analizare a acestui subiect sensibil. Totuși, pentru a face progrese palpabile, Comisia consideră că discuțiile ar trebui să treacă de la percepțiile polarizate documentate în raport la o bază mai tangibilă și mai obiectivă.

Prin urmare, Comisia recomandă definirea unui set robust de factori și indicatori pentru a capta într-un mod uniform consecințele socio-economice ale cultivării OMG-urilor în întreaga UE și asupra lanțului alimentar.

De asemenea, Comisia sugerează inițierea unei analize a beneficiului potențial rezultat din înțelegerea mai bună a dimensiunii socio-economice a cultivării OMG-urilor.

Context

Consiliul Mediu a solicitat statelor membre, la data de 4 decembrie 2008, colectarea și schimbul de informații relevante cu privire la implicațiile socio-economice ale cultivării OMG-urilor asupra lanțului alimentar. El a solicitat, de asemenea, Comisiei să pregătească, pe baza acestor informații, un raport care să fie evaluat și discutat în mod corespunzător.

Comisia a obținut informațiile cu ajutorul unui chestionar care a vizat:

-impactul socio-economic pe bază de experiență (ex-post) al cultivării OMG­urilor în acele state membre care, în prezent sau în trecut, au sau au avut experiență în cultivarea în scop comercial a plantelor modificate genetic (Republica Cehă, Germania, Spania, Franța, Portugalia, România, Slovacia și Suedia);

-impactul anticipat (ex-ante) în situația în care plante modificate genetic existente sau noi ar fi cultivate pe teritoriul lor.

Chestionarul a fost trimis și altor state membre ale Spațiului Economic European (Islanda, Norvegia și Liechtenstein) și a fost pus la dispoziția publicului. Douăzeci și cinci (25) de state membre, Norvegia și câteva părți implicate au completat chestionarul. Comisia a primit ultimul răspuns în ianuarie 2011.

Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați: http://ec.europa.eu/food/food/biotechnology/index_en.htm

Sursa: Europa press release