În cazul unui cutremur puternic în România, trei sferturi dintre locuitorii ţării ar fi afectaţi, infrastructura fiind în multe zone una “critică”, iar dotările cu echipamente pentru misiuni de salvare – căutare în caz de cutremur fiind slabe sau absente, se arată în proiectul Strategiei de consolidare şi dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) 2016-2025, aflată în dezbatere pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

Încă din introducerea capitolului riscurilor natural se arată că țara noastră are o seismicitate ridicată, cu originea în zona Vrancea, în zonele subcarpatice şi mai puţin în părţile de nord-vest şi vest ale ţării. Situația este exemplificată cu unul dintre cutremurele majore care au avut loc în 4 martie 1977, care a provocat 1.570 de morţi, peste 11.300 răniţi, 35.000 familii sinistrate şi 32.900 locuinţe prăbuşite sau grav avariate. Astfel, în situația unui seism de magnitudine mare, trei sferturi dintre locuitorii României pot fi afectaţi, se mai arată în proiect.

Potrivit unei analize făcute la nivelul IGSU, salvatorii sunt vulnerabili în caz de cutremur şi este nevoie de investiţii în instruirea lor, dar mai ales de achiziţia de echipamente necesare salvării, deoarece există lipsuri mari de stocuri de materiale şi tehnică necesare gestionării unor situaţii de urgenţă majore. Tot din categoria vulnerabilităților, sunt enumerate și alte aspecte: “Gradul de dotare modest sau chiar absent cu autospeciale, mijloace speciale de intervenţie şi echipamente pentru executarea unor misiuni operative: asanare pirotehnică, intervenţie CBRN, căutare-salvare urbană, căutare-salvare şi intervenţii specifice în apele teritoriale, adăpostire, înştiinţare-alarmare“. De asemenea, chiar și unele clădiri în care îşi desfăşoară activitatea pompierii, 32 la număr, au risc seismic ridicat.

Una dintre soluțiile identificate în proiect, pentru rezolvarea acestor lipsuri majore, este atragerea de fonduri pentru astfel de investiţii. Dar, pe de altă parte, conform IGSU, este nevoie şi de intensificarea activităţilor de prevenire, prin educarea populaţiei. Astfel, potrivit Strategiei, se vor folosi bani de la Ministerul Afacerilor Interne, fonduri europene, credite externe garantate de Guvernul României, dar şi donaţii sau sponsorizări. Impactul bugetar pentru primii doi ani, 2016-2018, este de aproximativ 103 milioane de euro.

comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here