ÎCCJ: Persoana care deţine o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic are calitatea de funcţionar public

Decizia nr. 37/2022 examinarea sesizării formulate de către Curtea de Apel Braşov – Secţia penală, prin care, în temeiul art. 476 alin. (1) raportat la art. 475 din Codul de procedură penală, s-a solicitat pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept este în vigoare de la 24 octombrie 2022.

S-a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: ” Dacă persoana ce deţine o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic are calitatea de funcţionar public potrivit dispoziţiilor art. 147 alin. 1din Codul penal de la 1968, art. 175 alin. 1 lit. b)  teza a II-a din Codul penal actual sau ale art. 175  alin. (2) din Codul penal actual.”

Instanţa de apel a apreciat că problema de drept supusă analizei se impune a fi abordată atât din perspectiva Codului penal de la 1968, în vigoare la data faptei, cât şi a Codului penal actual, urmând ca legea penală mai favorabilă să fie stabilită odată cu pronunţarea asupra apelului.

Astfel, art. 147 alin. 1 din Codul penal de la 1968 prevedea că prin „funcţionar public” se înţelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unităţi dintre cele la care se referă art. 145 din Codul penal de la 1968. Potrivit art. 145 din Codul penal de la 1968, prin termenul „public” se înţelege tot ce priveşte autorităţile publice, instituţiile publice, instituţiile sau alte persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publică, serviciile de interes public, precum şi bunurile de orice fel care, potrivit legii, sunt de interes public.

Aşadar, însărcinarea funcţionarului public trebuia exercitată în serviciul unei unităţi publice, iar în opinia instanţei singura categorie dintre cele enumerate la art. 145 din Codul penal de la 1968 din care ar putea face parte partidele politice este aceea a persoanelor juridice de interes public.

Pornind de la definirea scopului funcţionării partidelor politice, aşa cum este reglementat de art. 1 şi 2 din Legea nr. 14/2003, în sensul că „Partidele politice sunt asociaţii cu caracter politic ale cetăţenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea şi exercitarea voinţei lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituţie. Ele sunt persoane juridice de drept public.” şi „Prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile şi interesele naţionale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidaţi în alegeri şi la constituirea unor autorităţi publice şi stimulează participarea cetăţenilor la scrutinuri, potrivit legii”, Curtea de Apel Braşov – Secţia penală consideră că partidele politice întrunesc toate condiţiile pentru a fi considerate persoane juridice de interes public.

Pe cale de consecinţă, o persoană ce deţine o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic, fără a avea vreo relevanţă dacă activează la nivel naţional sau local, ar putea fi considerată funcţionar public în accepţiunea art. 147 alin. 1 din Codul penal de la 1968. Distincţia dacă partidul are sau nu reprezentare parlamentară este într-adevăr lipsită de importanţă în cauza de faţă, în care acuzarea susţine că fapta a fost comisă cu ocazia unor alegeri locale.

În actualul Cod penal definiţia funcţionarului public este una mult mai complexă, de interes în cauză fiind dispoziţiile art. 175 alin. (1)lit. b)  teza a II-a, unde se prevede că funcţionar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără remuneraţie, exercită o funcţie publică de orice natură, prevedere pe care se întemeiază şi acuzaţia Ministerului Public, dar şi dispoziţiile art. 175  alin. (2)  din Codul penal, avute în vedere de prima instanţă în motivarea soluţiei de achitare.

În opinia Curţii de Apel Braşov – Secţia penală, persoana care deţine o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic nu are calitatea de funcţionar public în niciuna dintre cele două variante ale noului Cod penal.

Prin Decizia nr. 8/2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, s-a stabilit că sfera persoanelor care au calitatea de funcţionar public în accepţiunea dispoziţiilor art. 175 alin. (1)lit. b) teza a II-a din Codul penal poate fi determinată pe baza a două criterii: exercitarea unei funcţii specifice în cadrul unui sistem public şi finanţarea din fonduri publice a structurii în cadrul căreia este exercitată funcţia specifică. În cazul de faţă, apreciem că prima condiţie nu este întrunită, deoarece partidele politice nu fac parte din sistemul public. În acest sens trebuie avute în vedere şi dispoziţiile art. 176 din Codul penal, potrivit cărora prin termenul „public” se înţelege tot ce priveşte autorităţile publice, instituţiile publice sau alte persoane juridice care administrează sau exploatează bunuri proprietate publică, or partidele politice nu se încadrează în niciuna din aceste categorii.

Pe de altă parte, aşa cum s-a arătat şi în Decizia nr. 18/2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, calitatea de funcţionar public, în accepţiunea dispoziţiilor art. 175  alin. (2) din Codul penal, implică întrunirea, în mod cumulativ, a două cerinţe obligatorii:

a) persoana să exercite un serviciu de interes public;

b) persoana să fie învestită cu îndeplinirea respectivului serviciu public de către o autoritate publică sau să exercite serviciul de interes public sub controlul ori supravegherea unei autorităţi publice.

Dacă partidele politice, implicit persoanele cu funcţii de conducere în cadrul acestora, sunt chemate să îndeplinească în virtutea art. 1 şi 2 din Legea nr. 14/2003 o misiune publică, cu impact asupra întregii societăţi, ceea ce le-ar aduce în categoria persoanelor care exercită un serviciu de interes public, cea de-a doua cerinţă nu mai este îndeplinită. În acest sens se are în vedere că art. 10 lit. g) şi h) din Legea nr. 14/2003 prevede că procedura de alegere a organelor executive şi competenţele acestora sunt stabilite prin statutul partidului politic, la fel sancţiunile disciplinare şi procedurile prin care acestea pot fi aplicate membrilor.

Prin urmare, s-a apreciat că persoanele care ocupă funcţii de conducere într-un partid nu sunt învestite de vreo autoritate publică şi nici nu îşi exercită mandatul sub controlul ori supravegherea unei autorităţi publice.

În urma consultării materialelor transmise de către instanţele de judecată s-a constatat că punctele de vedere nu sunt unitare, fiind identificate două orientări:

Într-o primă orientare se consideră că persoana ce deţine o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic are calitatea de funcţionar public potrivit dispoziţiilor art. 147 alin. 1 din Codul penal de la 1968, art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal actual sau ale art. 175 alin. (2) din Codul penal actual.

În cea de-a doua orientare se consideră că persoana ce deţine o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic nu are calitatea de funcţionar public potrivit dispoziţiilor art. 147 alin. 1 din Codul penal de la 1968, art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal actual sau ale art. 175 alin. (2) din Codul penal actual.

Potrivit deciziei, ICCJ admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Braşov – Secţia penală prin Încheierea de şedinţă din 11 martie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 6.067/62/2016, şi stabileşte că:

Persoana care deţine o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic nu are calitatea de funcţionar public potrivit dispoziţiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a şi ale art. 175 alin. (2) din Codul penal.”

Rapid actualizată, platforma Indaco Lege5 este instrumentul ideal pentru urmărirea modificărilor legislative, consultarea doctrinei sau informații despre companii.