11 Decembrie, 2017

Studiu de caz – Chiar este obligatorie o hotărâre judecătorească pentru a radia sediul unei societăți comerciale, dacă aceasta nu mai justifică vreun titlu?

Prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții MRȘ și MIA, în contradictoriu pârâta SC MA SRL Florești s-a solicitat radierea mențiunii aferente sediului social al societății pârâte de la adresa sat Florești,str. X, nr. Y, județul C din Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul C.
În dovedirea acțiunii, reclamanții au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

În drept, reclamanții au invocat prevederile art. 25 alin. (1) din Legea nr. 26/1990.
 
Ce a decis instanţa de judecată în cazul mai sus menţionat și cum a argumentat  hotărârea respectivă?
Prin sentința civilă nr. 2.704/13.10.2015 Tribunalul Specializat C. a respins cererea de chemare în judecată.

Pentru a pronunţa hotărârea respectivă instanţa de fond a avut în vedere următoarele considerente:
  • Reclamanții au calitatea de proprietari ai imobilului situat în sat Florești,str. X, nr. Y, județul C astfel cum rezultă din contractul de vânzare cumpărare nr. 1221/9.11.2012 autentificat de notarul public BO.
  • Din informațiile oferite de registrul comerțului rezultă că pârâta  are sediul declarat la adresa din sat Florești,str. X, nr. Y, județul C.
  • Înscrierea acestei mențiuni în registrul comerțului s-a realizat în temeiul contractului de comodat nr. 231/14.06.2011 încheiat cu dl O.B.I, proprietar al imobilului la acest moment, contract care a fost încheiat pentru o perioadă de 1 an, cu posibilitatea de prelungire cu acordul părților. În prezent durata de valabilitate a sediului a expirat.
  • Societățile comerciale au obligația de a-și actualiza datele cu privire la sediul social, obligație care rezultă din dispozițiile art. 21 lit. h) și art. 22 din Legea nr. 26/1990.
  • Pârâta nu și-a actualizat sediul social, astfel că, în prezent nu mai sunt îndeplinite condițiile referitoare la sediul social.
Însă neîndeplinirea acestei obligații nu este sancționată cu radierea mențiunii din registrul social, ci doar cu dizolvarea societății în conformitate cu dispozițiile art. 237 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 31/1990, o cerere în acest sens putând fi formulată de orice persoană interesată, precum și de Oficiul Național al Registrului Comerțului C.

Reclamanții au invocat, ca temei de drept al cererii, dispozițiile art. 25 alin. (1) din Legea nr. 26/1990 conform cărora orice persoană fizică sau juridică prejudiciată ca efect al unei înmatriculări sau printr-o mențiune în registrul comerțului are dreptul să ceară radierea înregistrării în cazul în care prin hotărâri judecătorești irevocabile au fost desființate în tot sau în parte sau modificate actele care au stat la baza înregistrării cu privire la care se solicită radierea, dacă prin hotărârea judecătorească nu a fost dispusă menționarea în registrul comerțului.

După cum rezultă din conținutul acestei dispoziții legale, radierea din registrul comerțului a mențiunii care are ca efect prejudicierea intereselor reclamanților se poate face numai în situația în care printr-o hotărâre judecătorească definitiva au fost desființate în tot sau în parte sau modificate actele care au stat la baza înregistrării cu privire la care se solicită radierea, respectiv cu privire la sediul societății pârâte, în acest sens fiind și interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 10/2006 privind recursul în interesul legii în aplicarea dispozițiilor art. 25 alin. (1) din Legea nr. 26/1990.

O astfel de hotărâre judecătorească nu există, iar faptul că actul prin care s-a permis înscrierea mențiunii sediului pârâtei în registrul comerțului nu mai este valabil nu poate constitui temei al radierii mențiunii, ci eventul al dizolvării societății, urmată de lichidarea patrimoniului în condițiile legii, iar apoi de radierea societății din registrul comerțului.
 
Dacă hotărârea instanţei de fond a fost atacată de către reclamanți şi, în caz afirmativ, hotărârea a fost confirmată sau infirmată de instanţa superioară? Cum a argumentat instanța  superioară hotărârea sa?
Da, sentinţa instanţei de fond a fost atacată cu apel de către reclamanți, iar  instanţa superioară a admis apelul, a schimbat sentința instanței de fond, în tot, în sensul că a admis cererea de chemare în judecată și a dispus radierea mențiunii aferente sediului social al societății S.C. MA S.R.L. de la adresa sat Florești,str. X, nr. Y, județul C din Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul C.

Pentru a pronunţa hotărârea respectivă instanţa de apel a avut în vedere următoarele considerente:
  • Art. 25 alin. (1) din Legea nr. 26/1990, modificată prin Legea nr. 161/2003 prevede că: “Orice persoană fizică sau juridică prejudiciată ca efect al unei înmatriculări ori printr-o mențiune în registrul comerțului are dreptul să ceară radierea înregistrării păgubitoare, în tot sau numai cu privire la anumite elemente ale acesteia, în cazul în care prin hotărâri judecătorești irevocabile au fost desființate în tot sau în parte sau modificate actele care au stat la baza înregistrării cu privire la care se solicită radierea, dacă prin hotărârea judecătorească nu a fost dispusă menționarea în registrul comerțului”.
  • Acesta este temeiul de drept pe care apelanții-reclamanți și-au întemeiat cererea de radiere a mențiunii sediului social al intimatei-pârâte SC MA SRL.
  • Instanța de fond a reținut o situație de fapt corectă, respectiv că pârâta și-a înregistrat sediul social la adresa din sat Florești,str. X, nr. Y, județul C , în baza contractului de comodat nr. 231/14.06.2011 încheiat cu dl OBI, proprietar al imobilului la acest moment. Contractul de comodat a fost încheiat pentru o perioadă de 1 an.
  • Apelanții-reclamanți au devenit proprietari ai imobilului situat în sat Florești,str. X, nr. Y, județul C, în 09.11.2012 astfel cum rezultă din contractul de vânzare cumpărare nr. 1221/9.11.2012 autentificat de notarul public B.O.
  • Probele aflate în dosarul de fond relevă că, ulterior înstrăinării imobilului către apelanți, pârâta nu a solicitat înregistrarea schimbării sediului la o altă adresă și nici nu a cerut înscrierea unui alt titlu sau act juridic, ca temei al continuării menținerii sediului la aceeași adresă.
  • Potrivit dispozițiilor art. 21 lit. h) și art. 22 alin. (1) din Legea nr. 26/1990 modificată și republicată, “Comerciantul are obligația să solicite înregistrarea în registrul comerțului a mențiunilor prevăzute la art. 21, în cel mult 15 zile de la data actelor și faptelor supuse obligației de înregistrare”.
  • Intimata-pârâtă nu și-a îndeplinit această obligație, iar apelanții-reclamanți în calitate de proprietari sunt prejudiciați în exercitarea dreptului lor de proprietate prin menținerea înregistrării sediului social al societății pârâte la adresa imobilului din Florești datorită multiplelor proceduri administrative și penale derulate față de intimată de către autoritățile de stat competente, care au impus comunicarea unei corespondențe semnificative cât și derularea unei percheziții domiciliare.
Art. 25 din Legea nr. 26/1990 republicată, așa cum a fost interpretat și de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 10/20.03.2006, prevede ca o condiție de admisibilitate, dovada unei hotărâri judecătorești irevocabile anterioare prin care au fost modificate sau anulate actele ce au stat la baza înregistrării a cărei radiere se solicită.

Desigur că, interpretarea obligativității existenței unei hotărâri judecătorești irevocabile anterioare nu se poate referi decât la acea situație în care “actele ce au stat la baza înregistrării” pot fi modificate sau anulate prin hotărâri judecătorești. În practică, există însă numeroase situații de fapt, cum este și în speța de față, când “actul în baza căruia s-a înregistrat mențiunea sediului”, și-a încetat existența printr-o altă modalitate prevăzută de lege, respectiv prin ajungere la termen.

Un eventual demers judiciar din partea apelanților prin care ar solicita anularea sau modificarea contractului de comodat nr. 231/14.06.2011 ar fi sortit eșecului în condițiile în care acest contract de comodat a încetat prin ajungerea la termen, iar parata a încetat orice acte de folosință asupra imobilului și nu își arogă nicio prerogativă derivată din efectele contractului de comodat expirat.

A solicita apelanților să prezinte o hotărâre judecătorească irevocabilă care să desființeze un contract de comodat care nu mai echivalează cu o obligație excesivă impusă unei părți, în timp ce cealaltă parte nu și-a îndeplinit propria obligație legală ce-i revenea în baza dispozițiilor art. 21 și 22 din Legea nr. 26/1990 republicată este excesiv.

La fel de excesivă este și cealaltă procedură, a dizolvării urmată de lichidare, indicată de instanța de fond ca alternativă pentru apelanți deoarece presupune parcurgerea unei proceduri greoaie și de durată, formularea unei simple cereri de dizolvare neavând ca finalitate radierea sediului pârâtei din registrul comerțului.

În concluzie, prima instanță a pronunțat o hotărâre greșită, prin neobservarea faptului esențial că “actul” ce a stat la baza înregistrării mențiunii sediului nu mai există, ceea ce conduce la concluzia că pentru admisibilitatea cererii nu se mai impune condiția existenței unei hotărâri judecătorești anterioare.
 
Extras din Decizia civila nr. 211/19.02.2016 , Curtea de Apel Cluj

Ai nevoie de Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale? O poți obține în varianta actualizată, în format .PDF sau MOBI apăsând AICI!
comentarii

Despre autor  ⁄ Mădălina Moceanu

Mădălina Moceanu este specialist cu o experienţă de peste 15 ani în domeniul dreptului, ea colaborând atât cu societăţi din mediul privat, cât şi cu societăţi din mediul public. Totodată, este autoarea/coautoarea a zece cărţi de specialitate în domeniul dreptului. Contact: madalinamoceanu@yahoo.com

Fara comentarii

Scrie un comentariu