Guvernul a adoptat un proiect de OUG, prin care se propune modificarea legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților şi majorarea plafonului de garantare de la 450.000 de lei la 500.000 de lei pentru ajustare la rata inflației din ultimii ani.

Proiectul propune modificarea definiției plafonului de garantare cu referire expresă la nivelul maxim al garantării pentru o creanță de asigurare datorată în temeiul unui contract, nu pe un creditor de asigurare astfel cum este reglementat  în prezent.

Potrivit expunerii de motive, modificarea este necesară pentru a se asigura o protecție reală a creditorilor de asigurări care au calitatea de contractant în mai multe contracte de asigurare încheiate cu societatea în insolvență și ține cont totodată de considerentele Deciziei nr. 29/2020 a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, din dosarul nr. 3167/1/2019, conform căreia plafonul de garantare prevăzut de lege se aplică pe creanţe de asigurare, în situaţiile în care se exercită dreptul de regres de către societatea de asigurare care a efectuat plata indemnizaţiei către propriul asigurat, ca efect al subrogării în drepturile asiguratului CASCO, pentru fiecare creanţă în parte.

Se propune, de asemenea, modificarea prevederilor art. 13 din Legea nr. 213/2015 și, implicit abrogarea prevederilor art. 266 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, în sensul că Fondul este îndreptățit să efectueze plăți aferente despăgubirilor/indemnizațiilor cuvenite creditorilor de asigurări în termen de 60 de zile, termen calculat de la data publicării în Monitorul Oficial al României a deciziei Autorității de Supraveghere Financiară de retragere a autorizației de funcționare și constatare a existenţei indiciilor stării de insolvenţă a asigurătorului.

„Pentru situația în care instanța competentă respinge definitiv cererea de deschidere a procedurii de faliment, pentru plățile deja efectuate de către FGA către creditorii de asigurări ai asigurătorului, FGA se poate regresa în vederea recuperării acestor sume de la asigurător, putând emite un act în care individualizează suma datorată, act care reprezintă titlu de creanță; dacă suma nu este plătită la scadența stabilită prin lege, titlul de creanță devine titlu executoriu”, se arată în expunerea de motive care însoţeşte proiectul.

Totodată se propune introducerea prevederii conform căreia, din suma cuvenită creditorului de asigurări, se rețin sumele datorate de către acesta conform contractului de asigurare încheiat între părți; scopul prevederii propuse este acela de a diminua durata în care Fondul plătește creditorilor de asigurări sumele datorate, în practică întâlnindu-se situații în care plata a putut fi efectuată, conform legii, numai după ce creditorul a făcut dovadă că a achitat primele restante conform condițiilor contractuale.

Proiectl poate fi consultat AICI.

www.lege5.roRapid actualizată, platforma Indaco Lege5 este instrumentul ideal pentru urmărirea modificărilor legislative, consultarea doctrinei sau informații despre companii. 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here