Codul fiscal (Legea nr. 227/2015), Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015) şi numeroase alte legi conţin prevederi  prin care se dispune soluţionarea unor probleme pe baza „gradului de rudenie”. Următoarele exemple sunt edificatoare în acest sens:


Codul de procedură fiscală

Art. 44. Conflictul de interese. Persoana din cadrul organului fiscal implicată într-o procedură de administrare se află în conflict de interese, dacă: a) în cadrul procedurii respective acesta este contribuabil/plătitor, este soţ / soţie al/a contribuabilului/plătitorului, este rudă sau afin până la gradul al treilea inclusiv a/al contribuabilului/plătitorului, este reprezentant sau împuternicit al contribuabilului / plătitorului;[…]; c) există un conflict de orice natură între el, soţul/soţia, rudele sale sau afinii până la gradul al treilea inclusiv şi una dintre părţi sau soţul/soţia, rudele părţii sau afinii până la gradul al treilea inclusiv;

Art. 66. Dreptul rudelor de a refuza furnizarea de informaţii, efectuarea de expertize şi prezentarea unor înscrisuri”.

(1) Soţul/soţia şi rudele ori afinii contribuabilului/plătitorului până la gradul al treilea inclusiv pot refuza furnizarea de informaţii, efectuarea de expertize, precum şi prezentarea unor înscrisuri.


Codul fiscal

Art. 7. Definiţii ale termenilor comuni, pct. 26, lit. a): o persoană fizică este afiliată cu altă persoană fizică dacă acestea sunt soţ/soţie sau rude până la gradul al III-lea inclusiv[…].

Art. 77. Deducere personală, alin. (3): Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusive[…].

Art. 111. Definirea venitului din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, alin. (1): La transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit care se calculează astfel:[…] b) la dobândirea dreptului de proprietate cu titlul de donaţie între rude şi afini până la gradul al III-lea inclusiv, precum şi între soţi.

Art. 125. Reguli privind asocierile fără personalitate juridică, alin. (3). În cazul în care între membrii asociaţi există legături de rudenie până la gradul al patrulea inclusiv,[…]”.


Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului.

Art. 20. […](2) Dispoziţiile prezentei legi nu se aplică înstrăinărilor între coproprietari, soţi, rude şi afini până la gradul al treilea, inclusiv.[…].

În interpretarea şi în aplicarea prevederilor legale bazate şi pe „gradul de rudenie” se constată frecvente erori ca urmare a faptului că nu se cunosc nici prevederile legale în materie şi nici calculul corect (de stabilire al gradului de rudenie).

Pentru eliminarea unor asemenea erori am considerat necesar elaborarea acestui material.

Prin Legea nr. 287/2009 privind Codul civil se dispune (sublinierile ne aparţin):

„Art. 405. Noţiune

(1) Rudenia firească este legătura bazată pe descendenţa unei persoane dintr-o altă persoană sau pe faptul că mai multe persoane au un ascendent comun.

(2) Rudenia civilă este legătura rezultată din adopţia încheiată în condiţiile prevăzute de lege.

Art. 406.Rudenia în linie dreaptă sau colaterală

(1) Rudenia este în linie dreaptă în cazul descendenţei unei persoane dintr-o altă persoană şi poate fi ascendentă sau descendentă.

(2) Rudenia este în linie colaterală atunci când rezultă din faptul că mai multe persoane au un ascendent comun.

(3) Gradul de rudenie se stabileşte astfel:

a) în linie dreaptă, după numărul naşterilor: astfel, copiii şi părinţii sunt rude de gradul întâi, nepoţii şi bunicii sunt rude de gradul al doilea;

b) în linie colaterală, după numărul naşterilor, urcând de la una dintre rude până la ascendentul comun şi coborând de la acesta până la cealaltă rudă; astfel, fraţii sunt rude de gradul al doilea, unchiul sau mătuşa şi nepotul, de gradul al treilea, verii primari, de gradul al patrulea.

Art. 407. Afinitatea

(1) Afinitatea este legătura dintre un soţ şi rudele celuilalt soţ.

(2) Rudele soţului sunt, în aceeaşi linie şi acelaşi grad, afinii celuilalt soţ.”

 

Din prevederile Codului civil rezultă că gradul de rudenie se stabileşte după numărul naşterilor.

Numai o legătură de sânge printr-o naştere generează un grad de rudenie.

Nu există excepţii, fapt pentru care, în nicio condiţie şi sub nicio altă formă, nu se poate stabili un grad de rudenie în afara unei naşteri.

În exemplele ce urmează numele descendenţilor sunt după numele de căsătorie.

Exemplul nr. 1.

Ion Ana a născut pe Grig Ioana.

Fiind vorba de o singură naştere, de la Ion Ana la Grig Ioana, există un singur grad de rudenie.

Copiii şi părinţii sunt rude de gradul întâi.


Exemplul nr. 2
.

Grig Ioana a născut pe Grig Nicu.

Fiind vorba de o două naşteri, de la Ion Ana la Grig Nicu, există două grade de rudenie, astfel că între Ion Ana şi Grig Nicu există gradul II de rudenie.

Nepoţii şi bunicii sunt rude de gradul al doilea


Exemplul nr. 3
.

Ion Ana mai are şi o altă fiică, pe Zare Elena.

Zare Elena are şi ea o fiică, pe Dic Maria.

Gradul de rudenie între Grig Nicu şi Dic Maria se stabileşte numai şi numai prin „legătura de sânge pe bază de naşteri”, adică pe baza „naşterilor care le unesc”.

„Legătura de sânge pe bază de naşteri” între Grig Nicu şi Dic Maria se stabileşte numai prin Ion Ana, rezultând între aceştia gradul IV de rudenie, după cum urmează:

de la Grig Nicu la Grig Ioana – gradul I de rudenie;

de la Grig Nicu la Ion Ana – gradul II de rudenie;

de la Grig Nicu la Zare Elena – gradul III de rudenie;

de la Grig Nicu la Dic Maria – gradul IV de rudenie.

În linie colaterală, gradul de rudenie se stabileşte tot după numărul naşterilor, dar urcând de la una dintre rude (Grig Nicu, în acest exemplu) până la ascendentul comun (Ion Ana) şi coborând de la acesta(de la Ion Ana) până la cealaltă rudă (până la Dic Maria, în acest exemplu).

Fraţii sunt rude de gradul al doilea; unchiul / mătuşa şi nepotul sunt rude de gradul al treilea; verii primari sunt rude de gradul al patrulea.

Grig Nicu şi Dic Maria sunt „veri primari”, dar din punct de vedere al rudeniei, aceştia sunt rude de gradul IV.

Noţiunea populară de „văr”, („văr” cu înţelesul de „raport între copiii care au părinţii fraţi / surori” nu trebuie confundată cu gradul de rudenie.

Spre exemplu, „ verii primari” (care au părinţii fraţi), numiţi popular şi „veri de gradul I”, nu sunt rude de gradul I, ci sunt rude de gradul IV, aşa cum prevede Codul civil la art. 406 şi cum am arătat şi noi prin exemplul de mai sus.

comentarii

1 COMENTARIU

  1. Buna ziua!
    Bunica mea are o sora. Aceasta sora are 2 copii. Din câte am inteles eu pentru cei 2 copii ai surorii bunicii mele sunt nepoata de la verisoara. Unul dintre copii,pe care o sa-l numesc “x”, este căsătorit. As dori sa stiu ce grad de rudenie este între mine și cumnatul lui “x” și dacă este posibila o căsătorie între noi. Multumesc

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here