Este şi cazul unei femei trecute de 90 de ani care a deţinut proprietăţi în Basarabia evaluate la aproximativ 48.000 de lei, căreia i-a fost aprobat dosarul de despăgubiri încă din 2008 şi care de atunci aşteaptă compensaţiile financiare fără ca cineva să-i dea vreun răspuns legat de întârziere.

Perioada de criză şi indolenţa statului au lăsat bugetul fără bani, astfel încât din 2010 Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) nu a mai alocat niciun leu pentru foştii proprietari.

Forţat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), Guvernul României a stabilit că banii se vor acorda începând cu data de 1 ianuarie 2014, în tranşe anuale egale, eşalonat pe o perioadă de zece ani, începând cu anul următor datei emiterii titlului de plată.

Potrivit Ordonanţei de urgenţă nr. 10/2013, titlurile de plată emise şi neachitate integral până la data intrării în vigoare a actului normativ vor fi despăgubite tot începând cu aceeaşi dată. De asemenea, “sumele acordate cu titlul de despăgubiri (…) se actualizează prin aplicarea indicelui preţurilor de consum aferent perioadei cuprinse între începutul lunii următoare celei în care a fost emis titlul de plată şi sfârşitul lunii anterioare datei plăţii efective a fiecărei tranşe”, se mai menţionează în actul normativ.

Prin titlul de plată se înţelege hotărârea comisiei judeţene sau a municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legii nr. 393/2006, respectiv decizia de plată emisă de vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor care coordonează aplicarea Legii nr. 9/1998, Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006.

De prevederile legii beneficiază toţi foştii proprietari, moştenitorii legali ai acestora, până la gradul al IV-lea inclusiv, sau moştenitorii testamentari ai acestora, dacă au la data formulării cererii cetăţenia română. Actul normativ aduce completări cu privire la documentele care fac dovada calităţii de moştenitor, pentru persoanele care beneficiază de despăgubirile stabilite prin această lege. “În acest sens, dovada calităţii de moştenitor se va face prin certificatul de moştenitor, prin certificatul de calitate de moştenitor sau prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă prin care se atestă calitatea de moştenitor”. Se mai precizează că cererile de despăgubiri trebuie însoţite de acte doveditoare, certificate de autorităţi, care pot fi completate cu declaraţii autentificate.

În forma anterioară a legii se prevedea că cererile trebuiau însoţite de acte doveditoare, certificate de autorităţi, sau de declaraţia autentică a petentului, însoţită de declaraţiile a cel puţin doi martori, de asemenea, autentificate.

Legea nr. 290/2003 prevede acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947.

2005 – 14.611.791,00 lei

2006 – 20.864.479,57 lei

2007 – 52.911.909,15 lei

2008 – 17.567.560,94 lei

2009 – 20.389.425,80 lei

2010 – 38.849.328,80 lei

Imobilele preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist se restituie foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora în natură, conform reglementărilor în vigoare. Totuşi, în situaţia în care restituirea în natură nu mai este posibilă, compensarea prin puncte este singura masură reparatorie în echivalent care se acordă. Această regulă va fi, însă, modificată, astfel încât compensarea prin puncte să nu mai fie singura măsura reparatorie, ci să mai existe şi varianta compensării cu bunuri oferite în echivalent, după ce parlamentarii au dat undă verde unui proiect de lege în acest sens. Pentru ca noile prevederi să se aplice, actul normativ mai trebuie doar promulgat de preşedintele României şi publicat în Monitorul Oficial.