O.U.G. nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului prevede că atât contractele de credit, cât şi contractele de garanţie reală sau personală, încheiate de o instituţie de credit, constituie titluri executorii. În condiţiile în care, la executarea silită, executorul judecătoresc decide singur, fără controlul instanţei, s-a ridicat întrebarea dacă debitorul are garanţia că nu există posibilităţi de abuz în exercitarea dreptului de către creditorul urmăritor.
Practic, în speţa pe care o prezentăm, într-o cauză având ca obiect o contestaţie la executare s-a pus în discuţie dreptul executorului judecătoresc de a aprecia singur asupra existenţei şi legalităţii cererii creditorului, caracterului cert, lichid şi exigibil al creanţei, întocmai ca o instanţă de judecată.
Debitorul urmărit într-un contract de credit bancar a apreciat că executarea silită nu trebuie privită unilateral, numai din perspectiva creditorului şi a drepturilor acestuia, ci şi din perspectiva debitorului. În speţă, afirmă debitorul, executorul judecătoresc a apreciat în mod greşit îndeplinirea condiţiilor punerii în executare, întrucât creanţa nu era certă, lichidă şi exigibilă, iar, în acest context, a fost încălcat şi dreptul de proprietate, întrucât “pentru o greşeală imputabilă creditorului şi necorectată de executor” prin formularea unei contestaţii la executare este nevoit să plătească o cauţiune substanţială.
Debitorul urmărit în instanţă a apreciat că sunt neconstituţionale prevederile art. 120 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, potrivit cărora
“contractele de credit, inclusiv contractele de garanţie reală sau personală, încheiate de o instituţie de credit constituie titluri executorii.”În soluţionarea criticii de neconstituţionalitate, CCR
arată că, potrivit dispoziţiilor art. 372 din
Codul de procedură civilă, executarea silită se realizează în temeiul hotărârilor judecătoreşti şi al înscrisurilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru a constitui titluri executorii. Aşa fiind, prevederile art. 120 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 99/2006 nu aduc nimic nou, ci se limitează să dea expresie, într-un domeniu particular, reglementării cu caracter general adoptate de legiuitor în limitele competenţei sale constituţionale.
De asemenea, Curtea a reţinut că, în materia la care se referă excepţia de neconstituţionalitate, calificarea contractelor încheiate de o instituţie de credit, care constată o creanţă certă, lichidă şi exigibilă ca fiind titluri executorii, a fost determinată de necesitatea valorificării cu celeritate a respectivei creanţe, fără a afecta în acest mod vreun drept fundamental al părţilor. O asemenea concluzie este impusă de împrejurarea că prin încheierea unor asemenea contracte se dă expresie, într-o formă specifică, acordului de voinţă al părţilor cu privire la clauzele acolo stipulate, pe care părţile şi le însuşesc în mod liber şi se obligă să le respecte.
Debitorul este ocrotit de lege
După cum subliniază Curtea Constituţională, în măsura în care contractul de credit sau contractul de garanţie reală sau personală sunt puse în executare silită, acestea pot face obiectul unei contestaţii la executare.
În aceste condiţii, Curtea a considerat nefondată susţinerea potrivit căreia, sub imperiul reglementării deduse controlului, contractul încheiat de către instituţia de credit scapă controlului instanţelor judecătoreşti. Mai mult, cu această ocazie, dat fiind că executarea se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţă judecătorească, contestatorul are posibilitatea de a invoca inclusiv apărări de fond, împrejurare care este de natură a-i garanta dreptul la un proces echitabil.
Ce implică obligaţia debitorului de a plăti o cauţiune
Curtea nu a reţinut nici pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 44 alin. (2) din
Constituţie prin aceea că partea este obligată să plătească o cauţiune. În opinia CCR, aceasta reprezintă o garanţie în vederea evitării abuzului de drept, cât şi o garanţie pentru prejudiciile cauzate creditorului, iar instituirea unei cauţiuni nu aduce atingere principiului constituţional referitor la garantarea dreptului de proprietate privată.
Procedura contestaţiei la executare asigură garanţii suficiente pentru protecţia dreptului de proprietate al tuturor părţilor implicate în proces, acestea având posibilitatea de a contesta executarea, de a solicita suspendarea acesteia, iar, în cazul admiterii contestaţiei la executare şi desfiinţării titlului executoriu sau al executării însăşi, persoanele interesate au dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare, sens în care este şi jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional.
Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate. Găsiţi mai multe detalii şi întreaga argumentaţie a CCR în Decizia
nr. 295/2014, pronunţată în 25 mai, în vigoare din 10 iulie, data publicării în Monitorul Oficial nr. 514/2014.
(P) Aveţi nevoie de acte normative actualizate la zi? Le puteţi cumpăra online (format PDF, MOBI) de pe Lege5.ro! Lege5 este un soft de documentare legislativă disponibil în variantele Online, Desktop şi Mobile. 
Cineva care sa traduca si “in limba romana”?
Raspunsul este extrem de simplu.
Debitorul are obligatia de a plati !!
in cazul in care considera ca executarea silita este netemeinica sau nelegala se poate adresa in conditiile legii instantei competente.
Pentru debitor executarea silita nu ar trebui sa constituie nicio surpriza. Este a doua faza a procesului civil, astfel ca fie a pierdut un proces si astfel ca trebuie sa plateasca, fie a contractat un credi (deci, a ridicat o suma de bani) si este obligat in conditiile contractului sa achite suma…
chiar nu pot intelege aceasta protectie a debitorului….
oare nu ar trebui sa ne punem si in situatia creditorului care are de recuperat o suma de bani?!
Legile sunt facute pentru oameni si nu impotriva lor!!, cine nu a trecut pri astfel de situatie, sa faca liniste!!…
Exista conjuncturi si conjuncturi: sunt si situatii in care poti pierde un proces, fiind indus in eroare ca l-ai fi castigat, chiar de cel platit sa-ti apere/reprezinte cauza?!,propriul tau avocat?!, SE POATE!!!, eu am trecut pe aici!!!, devii dupa niste ani, victima si-ti poti pierde casa de 200000 ron, intr-o singura luna, luat fara de veste, ,,lovit sub centura” miseleste! Pentru doar 10% din valoarea imobilului, procent despre care fusesesi asigurat cu 3 ani in urma, ca nu mai constituie debit, de vreme ce partea adversa facuse renuntare scrisa, in fata instantei de judecata, in sedinta publica?!… Te poate nauci in zilele acelea ,,manopera” fostului tau avocat!!, nu poti face credit, caci esti in litigiu!, nu poti merge acasa de frica executorului care ar putea veni sa-ti puna sechestru pe ce, dintr-o casa extrem de saracacioasa, si stai toata luna pe-o banca in parc, pana la 8 seara, cautandu-ti o usa deschisa!, un prieten pe telefon…!?…De frica RUSINII fata de vecinii tai, de comunitate!! De-a nu ti se intampla asemenea RUSINE!!!, nu doresc nimanui…, doar Dumnezeu iti poate oferi o solutie!!, este cutremurator!…, DAR SA STITI, DUMNEZEU MI-A OFERIT SOLUTIA!, AM REUSIT SA GASESC PORTITA DE A-MI PLATI INTR-O LUNA, ,,DATORIA”…, sunt inca traumatizata…
daca nu am fost citat in prealabil intr-un process pe cale civila ,pt un contract de credit ,desi primesc la serviciu documente de esecutare silita,ce fa in situatia de mai sus.
intotdeauna e discutabil si oricand se poate contesta caracterul de “cert” si, in anumite cazuri particulare, si “exigibil” a creantei din cuprinsul titlului executoriu . acum un lucru e clar, deja, in cei peste 10 ani de avocatura intodeauna am castigat pentru debitor pe motivele de “cert” si (in cateva cazuri) “exigibil” . noile reglemetari nu schimba nimic in fondul problemei, pe vechile reglementari trebuia constatat debitul prin hotarare judecatoareasca si apoi executat silit, acum se incepe executarea silita si se contesta executarea, pe fondul cauzei, pentru a constata debitul ( cat e cert, cat e exigibil, si chiar cat e lichid ! (cat e evaluabila in bani si care e valoarea baneasca a obligatiei incalcate). si inca mai raman probleme de drept, daca titlul executoriu e doar contractul, desfasuratorul de rate din cadrul contractului, sau si avizele, instiintarile, somatiile, facturile de plata care cuprind calculele (arbitrare, prin lege, intotdeauna) ale creditorului…. sunt multe probleme de drept privitor la acest aspect, al executarii silite a unor debite ( inclusiv a contractelor de credit) provenite din titluri executorii altele decat hotararea judecatoareasca…