* Crearea structurilor la nivel regional
Competenţa teritorială a viitoarelor direcţii generale regionale ale finanţelor publice respectă decupajul teritorial al regiunilor de dezvoltare astfel cum au fost stabilite prin Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România:
1. Regiunea de Dezvoltare Nord-Est - judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui.
2. Regiunea de Dezvoltare Sud-Est - judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Vrancea şi Tulcea.
3. Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia - judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman.
4. Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia - judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea.
5. Regiunea de Dezvoltare Vest - judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş.
6. Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest - judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Sălaj, Satu Mare şi Maramureş.
7. Regiunea de Dezvoltare Centru - judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu.
8. Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov - municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov.
Sursa foto: Lege5.ro
Mai exact? Unităţile judeţene, de la nivelul fiecărei regiuni în parte, vor fi comasate, formând unitatea regională.
Potrivit Notei de fundamentare a proiectului de act normativ, reorganizarea şi trecerea de la nivel judeţean, la nivel regional, are ca scop îmbunătăţirea performanţei operaţionale a ANAF şi diminuarea costului colectării, în condiţiile în care de la nivel central la nivel teritorial se va opera cu un numar de 8 structuri, în locul celor 42 existente în prezent.
Funcţiile suport, precum şi calitatea de ordonator terţiar de credite vor fi retrase structurilor judeţene, fiind transferate nivelului regional (prin comasarea parţială a funcţiilor suport şi preluarea execuţiei bugetare, a inventarelor, a arhivelor etc.).
Nivelul regional va avea inclusiv un rol de planificare, coordonare şi control în raport cu unităţile subordonate din raza sa teritorială. Totodata, numarul functiilor de conducere se va reduce considerabil .
Regionalizarea păstrează structura de organizare pe 3 paliere (sediu central/nivel regional/nivel local în loc de sediul central/nivel judeţean/nivel local), permiţând însă, conform MFP, un management mai bun, dar şi economii importante în procesul de administrare fiscală.