Adunarea Generala a judecatorilor Tribunalului Bucuresti, programata pentru vineri, la ora 12.30, in care ar fi trebuit sa se discute despre revocarea din CSM a judecatorilor Adrian Toni Neacsu s-a dovedit a fi un dezastru general. Din cei 90 de judecatori care au semnat cererea de convocare a Adunarii Generale, doar 20 s-au prezentat la intalnirea cu membrul CSM, si nici aceia nu au fost prea convinsi de motivele pentru care s-au aflat acolo. In loc sa discute despre activitatea lui Neacsu, asa cum au sustinut ca vor face, in ideea revocarii acestuia, judecatorii s-au plans ba ca nu au oameni, ba ca au prea multe dosare, ba ca studiile de impact pentru noile coduri nu cuprind si efectele intrepatrunderii aplicarii codurilor vechi cu cele noi.Adica toate probleme cunoscute si de Neacsu, si de intregul CSM, dar si de majoritatea celor din sistemul judiciar. Judecatorul Adrian Toni Neacsu a avut un discurs de politicianist si le-a spus colegilor ca le stie problemele si ca ii va sprijini cu tot ce poate. Asta in timp ce postase o scrisoare deschisa, pe site-ul Infocsm, in care le-a aratat obrazul!
Revocarea lui Neacsu s-a fasait, cel putin deocamdata. Judecatorul Toni Neacsu a fost lapte si miere de fata cu colegii sai, insa le-a trimis o scrisoare deschisa in care le reproseaza ca nu l-au votat, asa ca nu ar trebui sa aiba asteptari de la el!
Judecatorul Adrian Toni Neacsu a ajuns la sediul TMB in jurul orei 12.15, si a mers direct in biroul unuia dintre vicepresedintii institutiei. Dupa aproape un sfert de ora, Neacsu a urcat la etajul 4 al cladirii, in sala “de festivitati”, unde era asteptat de maximum 20 de judecatori. Accesul presei a fost interzis, pe motiv ca Adunarea nu are cvorumul necesar pentru a lua vreo decizie si, daca tot a ajuns Neacsu la intalnire, judecatorii au preferat sa aiba o discutie informala cu acesta. Conform informatiilor noastre, judecatorii TMB s-au plans ca nu au oameni, ca sunt multe posturi vacante, ca sunt foarte multe dosare pe cap de judecatori si ca implicarea Consiliului Superior al Magistraturii in solutionarea acestor probleme a lasat de dorit. De asemenea, judecatorii Tribunalului Bucuresti au apreciat si ca se simte nevoia maririi schemei de personal, insa cum aceasta atributie este una a Ministerului Justitiei, si nu a CSM-ului, discutia a fost abandonata repede. O alta problema ridicata de judecatori a fost legata de modul in care se va majora numarul de dosare odata cu intrarea in vigoare a noilor coduri, in raport cu cele in curs de solutionare in acest moment, pe codurile in vigoare. Mai mult, judecatorii si-au exprimat ingrijorarea fata de lipsa acestei statistici din studiul de impact. Desi in fata Neacsu le-a spus colegilor sai ca este alaturi de ei si ca le cunoaste problemele, si ca va incerca, din postura sa de membru al CSM, sa le rezolve, judecatorul a postat pe site-ul Infocsm, o scrisoare deschisa in care numai intelegator si empatic nu era, ba chiar ii lua peste picior pe judecatorii de la Tribunalul Bucuresti. Iata scrisoarea deschisa transmisa de Neacsu: „Incep prin a va multumi pentru instiintarea oficiala cu privire la adunarea generala a judecatorilor Tribunalului Bucuresti din 18 noiembrie, instiintare pe care am primit-o la o saptamana dupa ce am aflat din presa de intentia dumneavoastra de a discuta posibila revocare a mea. Revocarea membrilor CSM este o procedura radicala, care presupune un esec substantial si de durata a exercitarii atributiilor calitatii de membru CSM. Tocmai din acest motiv, mi-ar fi fost util sa cunosc si argumentele initiatorilor acestui demers si am asteptat mai ales sa fiu invitat, nu doar instiintat de eveniment, la o discutie care ma priveste. Pentru ca nu cunosc, pana la aceasta data, faptele si actiunile concrete care au stat la baza convocarii adunarii generale, sunt nevoit sa fac referire doar la ceea ce a aparut in spatiul public ca fiind posibile argumente de sustinere a demersului. Subliniez ca sustin legitimitatea adunarilor generale de a exercita un control asupra activitatii membrilor Consiliului prin toate mecanismele procedurale care le sunt recunoscute, inclusiv prin procedura radicala a revocarii. Judecatorii insisi trebuie sa vegheze insa ca aceste mecanisme sa fie folosite rational, justificat si in acord cu interesele comune ale instantelor. Va reamintesc ca, in cadrul alegerilor pentru Consiliul Superior al Magistraturii desfasurate in anul 2010, Tribunalul Bucuresti s-a prezentat cu un candidat propriu. Desi a fost sprijinit masiv (peste 120 de voturi primite de la colegii din Bucuresti, fata de cele mai putin de 30 primite aici de subsemnatul), acesta s-a clasat, in cele din urma, pe locul secund. E evident, deci, ca nu voturile colegilor de la Tribunalul Bucuresti sunt cele care au consfintit configuratia finala a clasamentului. Nu maindoiesc ca reprezentantul Tribunalului Bucuresti ar fi fost mai apropiat de interesele acestei instante, insa corpul judecatorilor a dorit reprezentarea egala a intereselor tuturor instantelor, mai ales a celor din provincie deseori ignorate in politicile publice ale autoritatilor de la Bucuresti. De asemenea, desi se vorbeste despre ‘promisiuni facute adunarii generale de la Tribunalul Bucuresti’, va reamintesc ca, desi am solicitat in perioada premergatoare alegerilor, nu am reusit sa maintalnesc decat cu aproximativ 20-25 de colegi judecatori, desigur, mult sub numarul celor care formeaza o adunare generala. Cat priveste pretinsa ‘neasumare a voturilor exprimate in cadrul sedintelor CSM‘, consider a se observa ca mi-am pus intregul mandat sub semnul transparentei, iar transmiterea integralain online a sedintelor CSM, si din initiativa mea, face imposibila ascunderea optiunilor exprimate. Pe de alta parte nu sunt dispus ca prin atitudinea mea unilaterala sa vulnerabilizez odatain plus un CSM care prea des este perceput ca nefiind suficient de omogen, si solidar la nivelul deciziilor pe care le ia. Deasupra interesului meu individual ca membru CSM de a fi agreat de instantele care mi-au acordat mandatul de reprezentare se afla interesul comun al sistemului judiciar de a nu fi macinat de scandaluri interne si de o dezordine care l-ar face incapabil sa reziste atacurilor externe. Dincolo de toate aceste rememorari ale realitatii, necesare doar din perspectiva afirmatiilor aparute deja in spatiul public ca fiind argumente ale dem
ersului unor judecatori ai Tribunalului Bucuresti, folosesc prilejul pentru a face cateva precizari de fond. Ele au si format de altfel substanta mesajului cu care am castigat alegerile si reprezinta contractul de incredere pe care l-am incheiat cu judecatorii. In exercitarea mandatului meu de membru CSM nu voi sustine preferential interesele nici unei instante in dauna altora, nici macar a instantei de la care provin. Nu exista regimuri preferentiale care sa foloseasca intereselor generale ale sistemului judiciar. Membrii CSM sunt datori sa aiba un comportament egal si nediferentiat fata de toate instantele pe care le reprezinta, doar astfel fiind garantata realizarea interesului comun. Desi, prin marimea lor, unele instante sunt capabile sa exercite o presiune mai mare decat altele, membri CSM sunt datori sa pastreze echilibrul si sa respinga orice incercare de influentare a deciziilor lor, pe care nu trebuie sa le foloseasca pentru a dobandi capital personal de bunavointa din partea instantelor mai mari. Cred ca este momentul salasam patimile alegerilor in urmasi sa ne concentram pe provocarile reale si concrete care ne asteapta. Nu putem infrunta amenintarile la adresa sistemului judiciar decat concentrandu-ne pe lucrurile importante, strangand randurile si evitand, cu intelepciune, derapajele emotionale in care suntem, uneori, tarati. Astept cu interes discutia cu voi toti siin primul rand o precizare a motivelor solicitarii dumneavoastra, avand in vedere ca nu exista vreo certitudine ca cele expuse in mass-media sunt, intr-adevar, si punctele dumneavoastra de vedere”.
