De dată relativ recentă în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 1204/09.12.2020   a fost publicată Decizia CCR nr.  632/22.09.2020 și menţionăm faptul că, potrivit art.147 alin.4 din Constituţie, de la data publicării (în cazul de față de la data de 09.12.2020) decizia CCR  este general obligatorie şi are putere numai pentru viitor.

Menționăm faptul că, prin decizia mai sus-amintită, CCR, cu unanimitate de voturi, a respins excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Care este conținutul textului legal menționat de CCR în Decizia nr. 632/22.09.2020 ?

Obiectul excepției de neconstituționalitate l-a constituit dispozițiile art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, așa cum au fost modificate prin art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017.

Textul de lege criticat are următorul conținut: Art. 60: “La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.”

Cum și-a motivat autorul -în esență- excepţia de neconstituţionalitate?

Autorul excepției de neconstituționalitate a considerat că acest text de lege contravine prevederilor art. 16 din Constituție.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia a susținut, în esență, că dispozițiile art. 60 din Legea nr. 223/2015, așa cum au fost modificate prin art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, sunt discriminatorii, astfel că încalcă prevederile art. 16 din Constituție. A arătat că suprimarea dreptului la actualizarea pensiei militare, prevăzut anterior de art. 60 din Legea nr. 223/2015, prin modificarea acestui articol de lege, generează un tratament juridic diferit între persoane aflate în situații identice, în funcție de data pensionării, respectiv înainte sau după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017.

De asemenea, a considerat că militarii sunt discriminați în raport cu magistrații, aceștia din urmă beneficiind în continuare de actualizarea pensiei în raport cu nivelul salariilor de bază ale magistraților în activitate. A considerat că, potrivit celor statuate de CCR prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, militarii și magistrații trebuie să se bucure de egalitate în ceea ce privește acordarea pensiei de serviciu.

Cum a motivat CCR -în esență- decizia sa?

Examinând excepția de neconstituționalitate, CCR a constatat că dispozițiile de lege criticate modifică prevederile anterioare ale art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, care se refereau la actualizarea pensiei militare de stat. Astfel, art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, înainte de modificarea sa prin art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, prevedea actualizarea cuantumului pensiilor militare de stat ori de câte ori se majora solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special.

Referitor la critica în care autorul excepției susține că această modificare creează discriminări între persoane care ocupă aceeași funcție, dar s-au pensionat la date diferite, respectiv înainte și după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, CCR apreciază că sunt relevante cele reținute prin Decizia nr. 547 din 18 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 9 ianuarie 2019, paragrafele 25 și 26, potrivit cărora persoanele care se pensionează se supun dispozițiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum. CCR a mai statuat, referitor la tratamentul juridic diferit căruia se supun persoanele în funcție de data deschiderii dreptului la pensie, că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări.

CCR a precizat că noile reglementări pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permit sau impun, după caz, situația economico-financiară a țării și fondurile de asigurări sociale de stat disponibile. În oricare dintre aceste ipoteze, dispozițiile legale noi se aplică numai pentru viitor, pentru persoane care se vor înscrie la pensie după intrarea lor în vigoare, neputând atinge drepturile de pensie anterior stabilite.

Prin urmare, legiuitorul este liber să modifice condițiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificația încălcării dreptului la pensie, iar dacă dorește ca noile dispoziții mai favorabile să fie aplicate și persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevăzut în mod expres de lege.

De altfel, CCR a reținut și faptul că, după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, toți beneficiarii pensiilor militare de stat, indiferent de data pensionării, au fost supuși acelorași prevederi referitoare la actualizarea pensiei, prevăzute de art. 59 din Legea nr. 223/2015, așa cum au fost modificate prin art. VII pct. 2 din ordonanța de urgență mai sus menționată, potrivit căruia “Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.”

Cât privește critica referitoare la existența unei discriminări între militari și magistrați, CCR, prin Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 26 februarie 2020, paragraful 31, a apreciat că o astfel de critică este neîntemeiată, întrucât militarii, polițiștii sau funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor nu au un statut constituțional și legal similar magistraților, aceștia nebeneficiind de garanțiile de independență specifice magistraților.

www.lege5.roRapid actualizată, platforma legislativă Indaco Lege5 este instrumentul ideal pentru urmărirea modificărilor legislative, mai ales în contexul decretării stării de urgență pe teritoriul României.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here