23 August, 2017

Executarea silită şi reţinerile din salarii

În urma unei iniţiative legislative din 2013, de dată recentă, Guvernul a sesizat Curtea Constituţională cu neconstituţionalitatea unui proiect de lege din 2013 privind unele măsuri de efectuare a reţinerilor din venituri obţinute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de muncă în baza unor titluri executorii. Obiecţiunea a fost admisă de CCR prin Decizia nr. 710/2016 publicată în Monitorul Oficial nr. 1014 din 16.12.2016. 

În cele ce urmează găsiţi o sinteză cu principiile executării silite, astfel cum se regăsesc în argumentele Guvernului şi ale CCR. 

Executarea promptă şi efectivă a titlurilor executorii

Noul Cod de procedură civilă a reformat şi resistematizat substanţial materia executării silite, umărind executarea promptă şi efectivă a titlurilor executorii obţinute în cadrul procesului de fond ori, după caz, recunoscute ca atare de lege, în condiţiile respectării stricte a drepturilor procesuale ale părţilor, atât ale creditorului şi debitorului, cât şi ale oricărei alte persoane interesate. De reţinut în acest sens că:

  • dispoziţiile cărţii a V-a “Despre executarea silită” constituie dreptul comun în materie de executare silită, indiferent de izvorul sau de natura obligaţiilor cuprinse în titlul executoriu ori de calitatea juridică a părţilor<
  • executarea silită poate fi pornită împotriva oricărei persoane fizice sau persoane juridice, de drept public sau de drept privat, cu excepţia acelora care beneficiază, în condiţiile legii, de imunitate de executare.

Dacă debitorul nu execută de bunăvoie obligaţia, creditorul acesteia poate porni executarea silită. Executarea silită a oricărui titlu executoriu, cu excepţia celor care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat sau bugetului Uniunii Europene şi bugetului Comunităţii Europene a Energiei Atomice, se realizează numai de către executorul judecătoresc.

Rolul Statului. Statul este obligat să asigure, prin agenţii săi, executarea în mod prompt şi efectiv a hotărârilor judecătoreşti şi a altor titluri executorii, iar, în caz de refuz, cei vătămaţi au dreptul la repararea integrală a prejudiciului suferit. Rolul statului este acelaşi indiferent că se execută o hotărâre judecătorească sau un alt titlu executoriu, cum ar fi un act autentificat de notar care constată o creanţă certă, lichidă şi exigibilă sau un act care constată o creanţă fiscală. Nerespectarea de către stat a obligaţiei prevăzute în art. 626 din Codul de procedură civilă dă dreptul persoanelor vătămate la repararea integrală a prejudiciului suferit, în cadrul unei acţiuni directe împotriva statului. 

Competenţa executorului judecătoresc

În scopul asigurării unei reglementări uniforme în materia executării silite a obligaţiilor stabilite prin titluri executorii, noul Cod de procedură civilă a instituit competenţa generală a executorului judecătoresc de a efectua executarea silită a oricărui titlu executoriu, abordare de natură să promoveze egalitatea de tratament juridic a subiectelor de drept din cadrul raporturilor juridice de executare silită:

  • executarea silită a oricărui titlu executoriu, cu excepţiile prevăzute de lege, se realizează numai de către executorul judecătoresc, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel. 

Principiul legalităţii

De asemenea, noul Cod de procedură civilă instituie un principiu aplicabil în materia executării silite – principiul legalităţii – în conformitate cu care:

  • executarea silită se face cu respectarea dispoziţiilor legii, a drepturilor părţilor şi ale altor persoane interesate;
  • este interzisă efectuarea de acte de executare de alte persoane sau organe decât cele prevăzute la art. 623 din Codul de procedură civilă. 

Rolul activ al executorului judecătoresc

Codul de procedură civilă consacră un alt principiu general al executării silite, cel privind rolul activ al executorului judecătoresc, concretizat într-o serie de îndatoriri ce incumbă acestuia pe întreaga durată a executării silite. Cu referire la acest rol în materia executării silite, în doctrină s-a arătat că trebuie coroborat şi cu alte prevederi ale noului Cod de procedură civilă, precum cele cuprinse în art. 660 privitoare la îndatorirea terţilor de a da informaţiile necesare executării silite la cererea executorului judecătoresc sau cele referitoare la extinderea urmăririi şi la alte bunuri ale debitorului decât cele indicate iniţial de creditor.

În prezent, potrivit normelor legale în vigoare nu există procedura învestirii cu formulă executorie a niciunei categorii de titluri executorii. 

Formele executării silite

Executarea silită are loc în oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu, achitarea dobânzilor, penalităţilor sau a altor sume acordate potrivit legii prin titlu, precum şi a cheltuielilor de executare [art. 622 alin. (3) din Codul de procedură civilă].

Veniturile şi bunurile debitorului pot fi supuse executării silite numai în măsura necesară pentru realizarea drepturilor creditorilor şi numai dacă sunt urmăribile (art. 629 din Codul de procedură civilă). Textul vine să apere drepturile debitorului care ar putea fi pus în situaţia de a-i fi urmărite simultan bunuri şi venituri care, cumulate, depăşesc cu mult valoarea creanţei. Legea lasă executorului o marjă de apreciere cu privire la stabilirea bunurilor şi veniturilor a căror urmărire este necesară şi suficientă pentru realizarea creanţei. Oricum, debitorul nemulţumit de urmărirea simultană a unor bunuri şi venituri cu o valoare net superioară creanţei executate poate formula contestaţie la executare. Art. 727 din Codul de procedură civilă indică bunurile mobile care nu pot fi urmărite silit, iar art. 728 din cod stabileşte bunurile care pot fi urmărite doar pentru executarea anumitor obligaţii, respectiv doar în lipsa altor bunuri urmăribile şi în anumite condiţii.

Bunurile imobile care pot fi urmărite şi limitele în care poate fi realizată urmărirea sunt stabilite în art. 813-818 din cod, în vreme ce limitele urmăririi veniturilor băneşti sunt expres tratate în art. 729 al aceluiaşi act normativ. Bunurile care au un regim special de circulaţie pot fi urmărite silit doar cu respectarea regimului special prescris prin lege. De asemenea, potrivit art. 224 din Codul de procedură fiscală, impozitele, taxele, contribuţiile şi orice alte venituri ale bugetului general consolidat nu pot fi urmărite de niciun creditor pentru nicio categorie de creanţe în cadrul procedurii de executare silită. În ceea ce priveşte domeniul de aplicare relativ la sfera persoanelor, regula este aceea că executarea silită poate fi pornită împotriva oricărei persoane fizice sau persoane juridice, de drept public sau de drept privat. 

Urmărirea silită asupra bunurilor debitorului

Debitorul răspunde nelimitat, cu toate bunurile. Potrivit art. 1.518 din Codul civil, dacă prin lege nu se prevede altfel, debitorul răspunde personal de îndeplinirea obligaţiilor sale; răspunderea debitorului poate fi limitată numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege. Regula este aceea că bunurile mobile, în cadrul cărora sunt incluse veniturile băneşti, sunt urmăribile şi pot fi supuse executării silite. Deşi art. 629 din Codul de procedură civilă vorbeşte despre bunuri care, “potrivit legii, sunt urmăribile”, legiuitorul nu realizează o enumerare a acestora, ci, din contră, stabileşte bunurile care, potrivit legii, “nu se pot urmări”. Aşadar, debitorul va trebui să îl încunoştinţeze pe executor în legătură cu caracterul neurmăribil al unui anumit bun, indicând şi motivul exceptării de la urmărire. 

Dreptul debitorului la asigurarea mijlocelor de subzistenţă

În considerarea principiului conform căruia urmărirea silită a bunurilor nu trebuie să-l pună pe debitor în situaţia de a nu-şi putea asigura mijloacele de existenţă, legiuitorul stabileşte în art. 729 din Codul de procedură civilă care sunt limitele urmăririi veniturilor băneşti. Instituirea limitelor urmăririi salariilor şi a altor venituri periodice se realizează exclusiv prin raportarea la anumite părţi din acestea (o treime sau o jumătate), fără a interesa cuantumul veniturilor periodice. În optica legiuitorului, indiferent de felul creanţei sau al datoriei şi indiferent de cuantumul veniturilor periodice, creditorii nu vor putea urmări silit mai mult de jumătate din veniturile periodice ale debitorului. În acest sens este şi alin. (3) al art. 729, care stabileşte limita maximă a veniturilor urmăribile, atunci când suma veniturilor debitorului este mai mică decât cuantumul salariului minim net pe economie. Într-o astfel de situaţie vor putea fi urmărite numai sumele care depăşesc jumătate din cuantumul salariului minim net pe economie. Prin urmare, indiferent de creanţă, nu se vor putea urmări veniturile lunare ale debitorului al căror cuantum este mai mic sau egal cu jumătate din venitul minim pe economie. 

Pe de altă parte, dispoziţiile art. 169 din Codul muncii prevăd că nicio reţinere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor şi condiţiilor prevăzute de lege, iar în cazul pluralităţii de creditori ai salariatului va fi respectată următoarea ordine: obligaţiile de întreţinere, conform Codului civil, contribuţiile şi impozitele datorate către stat, daunele cauzate proprietăţii publice prin fapte ilicite, în fine, acoperirea altor datorii. Mai mult, art. 169 alin. (4) prevede expres că “Reţinerile din salariu cumulate nu pot depăşi în fiecare lună jumătate din salariul net”. 

Executarea silită a titlurilor executorii care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidate

Art. 236 alin. (4) din Codul de procedură fiscală prevede că “Sumele ce reprezintă venituri băneşti ale debitorului persoană fizică, realizate ca angajat, pensiile de orice fel, precum şi ajutoarele sau indemnizaţiile cu destinaţie specială sunt supuse urmăririi numai în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă, republicat”. Cu alte cuvinte, aceste venituri nu pot fi supuse executării silite în temeiul Codului de procedură fiscală, ele rămânând sub incidenţa normelor de drept comun. 

Ai nevoie de Codul de procedură civilă? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF sau MOBI, de AICI!

comentarii

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu