20 Octombrie, 2017

Executarea silită: noutăţi în procedura fiscală (II)

În Codul de procedură fiscală au fost introduse reglementări noi privind executarea silită. Am prezentat aici câteva principii introductive, cu amendamentele aduse prin Ordonanţa Guvernului nr. 30/2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 708/2017, în vigoare din 3 septembrie. Cum materia a suferit multe completări şi modificări, continuăm prezentarea acestora, cu trimiteri la motivaţiile avute în vedere de MFP. 

Începerea sau continuarea executării silite

Urmărirea imobilului, în baza somaţiei, se notează la cererea organului fiscal în cartea funciară, asupra bunurilor imobile ale debitorului, indiferent de modalitatea dreptului de proprietate, respectiv proprietate exclusivă, devălmăşie sau coproprietate.

Completarea a fost introdusă în scopul corelării dispoziţiilor Codului de procedură fiscală referitoare la urmărirea imobilului in baza somaţiei emisă de organul fiscal cu dispoziţiile art. 902 alin. (2) pct. 17 din Codul civil.

Suspendarea executării silite. În scopul predictibilităţii completării anterioare, suspendarea este acceptată, ca una din situaţii – astfel cum aceasta a fost modificată – pentru o perioadă de cel mult 6 luni, în cazuri excepţionale, şi doar o singură dată pentru acelaşi debitor, prin hotărâre a Guvernului, cu respectarea regulilor în materie de ajutor de stat. Aprobarea are în vedere atât reglementăril naţionale cât şi cele europene în materie.

Executarea silită se suspendă sau nu începe pentru creanţele fiscale stabilite printr-o decizie de organul fiscal competent dacă debitorul notifică organul fiscal, ulterior comunicării deciziei, cu privire la depunerea unei scrisori de garanţie/poliţe de asigurare de garanţie. Executarea silită continuă sau începe dacă debitorul nu depune scrisoarea de garanţie/poliţa de asigurare de garanţie în termen de 45 de zile de la data comunicării deciziei prin care sunt stabilite creanţele fiscale. S-a urmărit, astfel, să fie evitate abuzuri din partea contribuabililor care notifică organul fiscal şi ulterior nu mai depun la organul fiscal scrisoarea de garanţie/poliţa de asigurare de garanţie.

• ATENŢIE: printr-o altă completare adusă aici, se prevede că pe toată perioada suspendării executării silite acceptată în baza garanţiilor, creanţele fiscale ce fac obiectul suspendării nu se sting, cu excepţia situaţiei în care se stinge cu prioritate obligaţia fiscală sau amenda pe care o alege contribuabilul debitor. 

Executarea silită prin poprire

Sumele reprezentând credite nerambursabile ori finanţări primite de la instituţii sau organizaţii naţionale ori internaţionale pentru derularea unor programe ori proiecte NU mai sunt supuse executării silite prin poprire – aşa cum se întâmpla până acum, în cazul în care împotriva beneficiarului acestora a fost pornită procedura executării silite.

• Pentru stingerea creanţelor fiscale, debitorii titulari de conturi bancare pot fi urmăriţi prin poprire asupra sumelor din conturile bancare, comunicată debitorului care poate stinge debitul în termen de 15 zile pentru a opri măsurile de executare silită. Se speră că, în acest fel, va creşte eficienţa colectării creanţelor, prin reducerea termenului de înfiinţare a popririi bancare, de la 30 la 15 zile. 

Executarea silită a bunurilor mobile

• Bunurile nu se sechestrează dacă:

a) prin valorificarea acestora nu s-ar putea acoperi decât cel mult cheltuielile executării silite;

b) valoarea acestora este mai mică de 1% în cazul în care valoarea obligaţiilor de plată este peste 500.000 lei (condiţie nou introdusă).

Măsura fost gândită pentru diminuarea cheltuielilor fiscului şi direcţionării resurselor către acţiunile complexe desfăşurate în vederea recuperării creanţelor prin executare silită.

• Procesul-verbal de sechestru trebuie să conţină, între altele, numărul cadastral şi numărul de carte funciară al imobilelor

Executarea silită a bunurilor imobile

• Sunt supuse executării silite bunurile imobile proprietate a debitorului, dacă valoarea acestora este mai mică de 1% în cazul în care valoarea obligaţiilor de plată este peste 500.000 lei.

• Procesul-verbal de sechestru va cuprinde şi numărul cadastral, şi numărul de carte funciară, dacă acestea reies din documentele prezentate de debitor. Completarea are în vedere că în prezent verificările referitoare la imobile se efectuează după numărul cadastral şi numărul de carte funciară.

• Pentru bunurile imobile sechestrate, organul de executare silită care a instituit sechestrul va solicita de îndată biroului de cadastru şi publicitate imobiliară intabularea ipotecii legale în cartea funciară.

• Biroul de cadastru şi publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul comunică organului de executare silită, la cererea acestuia, în termen de 10 zile, un extras de carte funciară pentru informare sau un certificat de sarcini, după caz. – - Creditorii debitorului, alţii decât titularii drepturilor, sunt obligaţi ca, în termen de 30 de zile de la intabularea ipotecii legale în cartea funciară, să comunice în scris organului de executare silită titlurile pe care le au pentru bunul imobil respectiv. 

Valorificarea bunurilor sechestrate

Este prevăzută inclusiv vânzarea la licitaţie prin mijloace electronice a bunurilor sechestrate, în vederea valorificării. 

Vânzarea bunurilor sechestrate la licitaţie

• Publicitatea vânzării se realizează prin afişarea anunţului privind vânzarea la sediul organului de executare silită, al primăriei în a cărei rază teritorială se află bunurile sechestrate, la sediul şi domiciliul debitorului, la locul vânzării, dacă acesta este altul decât cel unde se află bunurile sechestrate, pe imobilul scos la vânzare, în cazul vânzării bunurilor imobile, şi prin anunţuri într-un cotidian local şi în pagina de internet a organului fiscal, precum şi prin alte modalităţi gratuite care asigură publicitatea vânzării. Dispare astfel obligaţia publicării anunţului într-un “cotidian naţional de largă circulaţie”, precum şi publicarea în Monitorul Oficial, Partea a IV-a.

• În situaţia în care nici la a treia licitaţie nu se vinde bunul, se organizează o nouă licitaţie. În acest caz bunul va fi vândut la cel mai mare preţ oferit, chiar dacă acesta este inferior preţului de pornire a licitaţiei, dar – ATENŢIE – nu mai mic decât cuantumul taxei de participare la licitație.”

Prin excepţia introdusă aici de OG nr. 30/2017, în cazul în care se valorifică bunuri imobile, iar la licitaţie se prezintă un singur ofertant, vânzarea se face doar în condiţiile în care se oferă cel puţin prețul de pornire a licitaţiei.

Ai nevoie de Codul de procedură fiscală? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!

comentarii

Despre autor  ⁄ Mihai Sintescu

Mihai Sintescu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu