Concedierea salariatului, în cazul în care acesta nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat, poate fi dispusă numai după evaluarea prealabilă a salariatului, conform procedurii de evaluare stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau, în lipsa acestuia, prin regulamentul intern.
Evaluarea presupune:
- constituirea comisiei de evaluare, prin actul reprezentantului legal al angajatorului, alcătuită, după caz, din șeful ierarhic al salariatului, specialiști din domeniul sau de activitate, inspectori de resurse umane, reprezentanți ai sindicatului etc;
- convocarea salariatului în scris, indicându-se locul, ziua, ora întrevederii, scopul și obiectul acesteia, modalitatea de examinare;
- stabilirea unei tematici care va fi avută în vedere la evaluarea și comunicarea acesteia în timp util salariatului;
- examinarea propriu-zisă a evaluatului de către comisia respectivă;
- stabilirea criteriilor de evaluare;
- modalitatea de adoptare a hotărârii comisiei și comunicarea acesteia salariatului și conducerii unității;
- posibilitatea celui evaluat de a contesta hotărârea comisiei, organul intern competent și termenul de contestare.
Hotărârea comisiei de evaluare are un caracter consultativ pentru angajator, doar acestuia revenindu-i competența de a decide concedierea. Însă, decizia lui trebuie întemeiată pe criterii obiective și verificabile, care să ateste că salariatul concediat nu corespunde profesional funcției sau meseriei pe care o exercită.
Criteriile trebuie raportate la activitatea normală sau obișnuită la care s-a obligat salariatul în baza contractului său de muncă, conform sarcinilor de serviciu din fișa postului și obiectivelor de performanță ce i-au fost stabilite.
„Angajatorul trebuie să probeze fapte obiective sau repetate de natură să evidențieze astfel de carențe profesionale , care se delimitează de neîndeplinirea accidentală, dar culpabilă a obligațiilor de serviciu, situație în care poate interveni concedierea disciplinară”.
Concedierea dispusă fără să se fi efectuat evaluarea profesională este nulă în mod absolut, chiar dacă pe fond măsura ar fi temeinică, adică cel în cauză este necorespunzător postului pe care îl ocupă.
Se consideră că instanța de judecată nu are competența de a aprecia asupra pregătirii celui concediat pentru necorespundere profesională, angajatorul fiind singurul în măsură să decidă, în funcție de întreaga activitate și performanțele salariatului său.
Instanță verifică doar respectarea procedurii de evaluare și, pe baza inscrisurilor depuse la dosar de cele două părți, poate aprecia dacă lacunele profesionale ale salariatului contestator justifica măsura luată.
Ai nevoie de Codul Muncii? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF, de AICI!