De dată relativ recentă în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 892/30.09.2020 a fost publicată Decizia CCR nr. 357/16.06.2020 și menţionăm faptul că, potrivit art.147 alin.4 din Constituţie, de la data publicării (în cazul de față de la data de 30.09.2020) decizia CCR  este general obligatorie şi are putere numai pentru viitor.

Menționăm faptul că, prin decizia mai sus-amintită, CCR, cu unanimitate de voturi, a respins excepția de neconstituționalitate și a constatat că  dispozițiile art. 191 alin. (1) și (4) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Care este conținutul textului legal menționat de CCR în Decizia nr. 357/16.06.2020 ?

Art. 191 alin. (1) și (4) din Codul de procedură civilă:“(1) Împotriva încheierii prevăzute la art. 190, cel obligat la amendă sau despăgubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii sau să se dispună reducerea acesteia. […]

  • Încheierea prevăzută la alin. (3) este definitivă.”

Cum și-a motivat autoarea -în esență- excepţia de neconstituţionalitate?

În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 privind statul român, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi și ale art. 21 privind accesul liber la justiție astfel cum acesta se interpretează, potrivit art. 20 alin. (1) din Constituție, și prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De asemenea, s-a invocat art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv și art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

În motivarea excepției de neconstituționalitate s-a susținut, în esență, că dispoziția legală criticată este neconstituțională, deoarece singura cale de contestare a unei amenzi judiciare aplicate de instanță este introducerea unei cereri de reexaminare, iar încheierea de soluționare a reexaminării amenzii judiciare este definitivă, deși amenda contravențională are două căi de atac, fond și recurs.

Cum a motivat CCR -în esență- decizia sa?

Examinând excepția de neconstituționalitate, CCR a constatat că reglementarea criticată prevede doar aplicarea unor amenzi în cazul exercitării cu rea-credință a unor drepturi procesuale, iar faptul că împotriva încheierii de stabilire a amenzii sau despăgubirii se poate face numai cerere de reexaminare, aceasta soluționându-se de către un alt complet decât cel care a stabilit amenda sau despăgubirea, nu poate constitui o încălcare a vreunei norme constituționale sau convenționale invocate, întrucât instanța nu soluționează fondul litigiului.

Prin această măsură, legiuitorul nu a înțeles să limiteze accesul la justiție sau dreptul la apărare, ci să asigure valorificarea în condiții egale a acestor drepturi constituționale.

De altfel, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru juridic, stabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, de natură a preveni eventualele abuzuri și tergiversarea soluționării cauzelor deduse judecății (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 374/ 30.05.2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622/01.08.2017, sau Decizia nr. 631/27.10.2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50/17.01.2017).

Amenda judiciară nu reprezintă o sancțiune contravențională, ci o sancțiune de drept procesual civil care se aplică în cursul judecării unui proces, iar aplicarea acesteia reprezintă un incident procedural prin care se sancționează conduita abuzivă a părților din proces.

Dreptul la două grade de jurisdicție este garantat numai în materie penală, potrivit prevederilor art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Mai mult, chiar și în materie penală pot fi instituite anumite excepții de la această regulă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 549/15.05.2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430/09.06.2008).

www.lege5.roRapid actualizată, platforma legislativă Indaco Lege5 este instrumentul ideal pentru urmărirea modificărilor legislative, mai ales în contexul decretării stării de urgență pe teritoriul României.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here