În urma unei decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 22 februarie 2024, Ministerul Afacerilor Interne a lansat un proiect pentru a permite cetățenilor români din străinătate să obțină o carte electronică de identitate cu valoare de document de călătorie, eliminând astfel barierele administrative și garantând dreptul la libera circulație în UE.

Deși cetățenii români au dreptul de a-și stabili liber domiciliul sau reședința, legislația le impune o limitare importantă: aceștia nu pot avea simultan decât un singur domiciliu sau o singură reședință, chiar și dacă dețin mai multe locuințe.

Astfel, legislația românească nu permite eliberarea unei cărți de identitate cu domiciliul în România pentru cetățenii care dețin deja un pașaport (simplu electronic sau temporar) cu domiciliul în străinătate, deoarece fiecare document atestă în mod distinct domiciliul fie în străinătate, fie în România.

Pentru a-și dovedi identitatea și domiciliul din străinătate, aceștia se legitimează în fața autorităților române prin pașaport, iar dacă au o reședință temporară în România, trebuie să solicite o carte de identitate provizorie, care, însă, nu este valabilă ca document de călătorie.

Contextul și necesitatea modificărilor legislative

Prin Decizia CJUE în cauza C-491/21 pronunțată la 22 februarie 2024 cu prilejul soluționării dosarului civil nr. 9625/2/2017, s-a stabilit că cetățenilor unui stat membru care și-au exercitat dreptul la liberă circulație și ședere în alt stat membru, nu li se poate refuza eliberarea unei cărți de identitate cu valoare de document de călătorie în interiorul UE pe motivul stabilirii domiciliului în alt stat membru. Acest aspect impune o revizuire a legislației române pentru a asigura conformitatea cu principiile Uniunii Europene și pentru a evita posibile sancțiuni printr-o procedură de infringement.

De asemenea, odată cu implementarea Sistemului Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă (SIIEASC) din mai 2024, se urmărește digitalizarea completă a acestui proces până la 31 martie 2025. Această tranziție necesită ajustări legislative pentru clarificarea responsabilităților instituțiilor implicate și pentru eficientizarea serviciilor publice.

Principalele Schimbări Propuse

A. Modificări privind eliberarea actelor de identitate

1. Eliberarea cărții electronice de identitate (CEI) fără menționarea domiciliului
• Cetățenii români cu domiciliul în străinătate vor putea obține o carte electronică de identitate (CEI) care le va permite libera circulație în UE, conform Regulamentului (UE) 2019/1157.
• Domiciliul nu va fi tipărit pe CEI, iar informația va fi stocată electronic în Platforma HUB de servicii a MAI, facilitând actualizarea și accesul rapid la date.

Potrivit proiectului, pentru obținerea cărții electronice de identitate, cetățeanul care locuiește în străinătate va trebui să prezinte un pașaport simplu electronic sau un pașaport simplu temporar cu menționarea țării de domiciliu ori documente eliberate de autoritățile străine, în original, din care să rezulte că locuiește în acea țară, însoțite de traducerea autorizată în limba română, și să dețină un cont validat în Platforma HUB de servicii de la nivelul Ministerului Afacerilor Interne.

Pentru a dovedi stabilirea domiciliului în afara țării, cererea de eliberare a actului de identitate trebuie să fie însoțită de documente justificative, în aceleași condiții precum cetățenii care locuiesc pe teritoriul României.

2. Clarificarea utilizării cărții de identitate simple și a CEI
• Pe cartea de identitate simplă va fi înscris doar domiciliul din România.
• CEI va fi documentul unic pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate.
3. Reglementarea amprentării pentru CEI
• Amprentele vor fi colectate doar cu acordul solicitantului.
• În cazul minorilor și al persoanelor cu tutelă specială, amprentarea se va face doar cu acordul părinților sau al reprezentantului legal.
4. Documente necesare pentru eliberarea CEI cetățenilor cu domiciliul în străinătate
• Solicitanții trebuie să prezinte un pașaport cu menționarea țării de domiciliu și documente oficiale eliberate de autoritățile străine, traduse în limba română.
• Informațiile vor fi colectate și stocate electronic pentru a facilita actualizările ulterioare și comunicarea oficială.

B. Digitalizarea completă a actelor de stare civilă prin SIIEASC

1. Obligativitatea utilizării sistemului digital din 31 martie 2025
• Potrivit proiectului, din 31 martie toate actele de stare civilă ar trebui întocmite exclusiv în format electronic, eliminând registrele fizice.
• În caz de forță majoră, documentele se vor completa olograf, conform unui nou format aprobat prin HG nr. 255/2024.
2. Clarificări privind schimbarea numelui de familie
• Modificările intervenite prin decizii administrative sau hotărâri străine nu vor afecta numele de familie înscris în actul de naștere. În această situație schimbarea se înscrie pe marginea actului de naștere și nu are efect asupra numelui de familie dobândit la naștere, decât la cererea persoanei.

Impactul și Beneficiile Acestor Măsuri

Adoptarea acestor modificări va avea un impact semnificativ asupra eficienței administrative și accesibilității serviciilor publice:

• Pentru cetățenii români din străinătate, noua carte electronică de identitate le va facilita circulația și accesul la servicii administrative fără constrângeri birocratice.
• Pentru administrația publică, digitalizarea completă va reduce timpii de procesare și va îmbunătăți interoperabilitatea între instituții.
• Pentru conformitatea României cu legislația UE, evitarea sancțiunilor și asigurarea unui cadru legal aliniat la normele europene.

În concluzie, aceste modificări legislative reprezintă un pas esențial pentru modernizarea sistemului de evidență a persoanelor, eliminarea barierelor administrative și alinierea la standardele digitale ale Uniunii Europene.

Ministerul Afacerilor Interne va organiza miercuri, 26 martie 2025, la ora 10:00, o dezbatere publică pe tema proiectului de modificare a actelor normative privind evidența persoanelor și starea civilă. Evenimentul va avea loc online și fizic la sediul MAI (Piața Revoluției nr. 1A, București), în limita locurilor disponibile. Persoanele interesate trebuie să se înscrie până pe 24 martie, ora 17:00, prin e-mail la comunicare@mai.gov.ro sau fax 021.264.86.17, indicând modalitatea de participare și coordonatele de contact.

 

*
Calendarul Emiterii Cărții Electronice de Identitate

Emiterea Cărților Electronice de Identitate (CEI) a început pe 20 martie 2025, în județul Cluj, preconizându-se ca în următoarele două luni să devină disponibilă la nivel național iar din 2 iunie 2025, și copiii sub 14 ani să poată obține CEI, care va funcționa atât ca document de călătorie, cât și pentru identificare în proceduri administrative ca o soluție mai eficientă decât utilizarea certificatului de naștere.

Începând cu  20 mai 2025 se preconizează că vor putea fi eliberate și Cărți lede Identitate Simple (CIS), fără suport electronic de stocare.

Beneficiile Cărții Electronice de Identitate:

• Dimensiune standardizată, similară unui card bancar
• Securitate avansată pentru prevenirea falsificării și furtului de identitate
• Funcție de document de călătorie în UE
• Acces facil la servicii electronice și semnătura electronică

Costuri și Accesibilitate: În perioada martie 2025 – iunie 2026, CEI va fi gratuită, fiind finanțată din fonduri PNRR.

Datele din CEI:

• Format tipărit: nume, prenume, cetățenie, data nașterii, sex, imagine facială, CNP, semnătura olografă
• Format electronic: date tipărite, prenumele părinților, domiciliul, amprentele a două degete și certificate digitale pentru autentificare sau semnătura electronică

Amprentele sunt șterse ireversibil din baza de date, conform procedurii pașaportului electronic.

A se vedea și: 

• Hotărârea nr. 231/2025 privind data realizării condițiilor tehnice necesare emiterii CEI, conform Ordonanței Guvernului nr. 12/2023.
• Hotărârea nr. 230/2025 privind procedurile de colectare și ștergere a datelor biometrice, în vederea emiterii și gestionării CEI.
• Hotărârea nr. 232/2025 pentru actualizarea normelor metodologice privind evidența persoanelor și actele de identitate.
• HOTĂRÂREA CJUE (Camera întâi) C-491/21 -  - 22 februarie 2024(*) – privind refuz al autorităților unui stat membru de a elibera o carte de identitate unuia dintre resortisanții săi cu domiciliul în alt stat membru.
• Regulamentul nr. 1157/2019 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii şi a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii şi membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație
• Art. 4 din Directiva UE nr. 38/2024 privind dreptul la liberă circulație şi ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii şi membrii familiilor acestora
  
  
  Actualizare 28.martie 2025:
  Ordonanţa de urgenţă nr. 17/2025 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 272 din 27 martie 2025.