Instrucţiunile de aplicare a unor prevederi din Normele metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G.nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 52/2011 dau soluţii de caz referitoare la condiţiile în care se constituie dreptul la indemnizaţie.
Instrucţiunile au fost aprobate prin Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale nr. 1474/2011 şi au fost publicate în M.Of. nr. 360/2011.
Pentru a avea imaginea de ansamblu a problemei în discuţie, reluăm textul art. 2 alin.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.111/2010 care prevede:
“Începând cu data de 1 ianuarie 2011, persoanele care, în ultimul an anterior datei naşterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri din salarii, venituri din activităţi independente, venituri din activităţi agricole supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare venituri supuse impozitului, pot beneficia opţional de următoarele drepturi:
a) concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la un an, precum şi de o indemnizaţie lunară;
b) concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, precum şi de o indemnizaţie lunară.”
● O situaţie comentată în Instrucţiuni se referă la cazul în care cele douăsprezece luni de eligibilitate sunt constituite şi din perioade asimilate sau numai din perioade asimilate. Problema care s-a pus a fost aceea de se şti care sunt, în acest caz, veniturile luate în calcul la stabilirea cuantumului indemnizaţiei pentru creşterea copilului.
In acest sens, Instrucţiunile precizează că, în situaţia în care cele douăsprezece luni avute în vedere sunt constituite şi din perioade asimilate, aşa cum se prevede şi la art. 13 alin. (3) şi (4) din O.U.G. nr. 111/2010, la stabilirea cuantumului indemnizaţiei pentru creşterea copilului se vor lua în considerare inclusiv sumele încasate de persoana îndreptăţită, reprezentând venituri aferente perioadelor asimilate.
În cazul în care nu există venituri aferente perioadelor asimilate, atunci acele perioade se iau în considerare ca eligibilitate în vederea deschiderii dreptului la indemnizaţia pentru creşterea copilului, iar venitul aferent acelor perioade este zero. În acest caz, cuantumul minim al indemnizaţiei la care este îndreptăţită persoana este de 600 lei.
● În practică s-a pus problema efectul şomajului tehnic la stabilirea dreptului la indemnizaţia pentru creşterea copilului. Potrivit precizărilor din Instrucţiuni, perioada de întrerupere temporară a activităţii, din iniţiativa angajatorului, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, potrivit legii, este perioadă asimilată potrivit prevederilor art. 2 alin. (5) lit. f) din OUG nr. 111/2010 şi cuprinde şi şomajul tehnic şi se ia în calcul la stabilirea dreptului la indemnizaţia pentru creşterea copilului.
Textul din O.U.G. nr.111/2010, la care se face trimitere, prevede:
“Art.2 (5) – Cele 12 luni prevăzute la alin. (1) pot fi constituite integral şi din perioadele în care persoanele s-au aflat în una sau mai multe dintre următoarele situaţii:
[…]
f) se află în perioada de întrerupere temporară a activităţii, din iniţiativa angajatorului, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, potrivit legii;”
● Tot aspectul eligibilităţii s-a pus în discuţie dreptul de a beneficia de indemnizaţie pentru creşterea copilului în cazul persoanei căreia, din cauza restrângerii activităţii angajatorului, i s-a redus programul de lucru la două ore/zi şi salariul în mod corespunzător, pe o perioadă de 3 luni. Facând trimitere la acelaşi text de mai sus, din O.U.G. nr.11172010, se constată că perioada de întrerupere temporară a activităţii din iniţiativa angajatorului este considerată perioadă asimilată. Instrucţiunile precizează, totodată, că şi o singură oră de activitate efectuată pe zi este suficientă pentru a asigura eligibilitatea la indemnizaţia pentru creşterea copilului.
În ce priveşte actelor justificative pentru încadrarea în această situaţie, este necesară prezenţa la dosar a documentului de la angajator care să certifice măsurile luate de acesta, cum ar fi reducerea programului de lucru, concedierea colectivă etc.
Prin urmare, în situaţia în care angajatorul certifică prezenţa zilnică, iar în adeverinţa de venituri eliberată de acesta sunt precizate perioadele în care sunt realizate venituri supuse impozitului pe venit, inclusiv perioadele de şomaj tehnic, dacă acestea există, persoana este îndreptăţită să beneficieze de indemnizaţie pentru creşterea copilului.
