În practică, s-a pus întrebarea, legată de dreptul la indemnizaţia pentru creşterea copilului, ce reprezintă concediul în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente sau agricole şi care nu lucrează în baza unui contract de muncă.
Redăm soluţia la această întrebare, astfel cum se află redactată în Instrucţiunile de aplicare a unor prevederi din Normele metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G.nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 52/2011.
Instrucţiunile au fost aprobate prin Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale nr. 1474/2011 şi au fost publicate în M.Of. nr. 360/2011.
În cazul acestor persoane, concediul reprezintă întreruperea activităţii pe perioada până la împlinirea de către copil a vârstei de 1 an, 2 ani sau respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap.
De asemenea, în cazul asociaţilor din cadrul unor societăţi comerciale, care nu pot prezenta documente care să ateste faptul că nu realizează venituri profesionale pe perioada până la împlinirea de către copil a vârstei de 1 an, 2 ani sau respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, aşa cum se menţionează la art. 6 alin. (5) lit. f) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.111/2010 privind concediul în indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 52/2011, este suficientă declaraţia pe propria răspundere a persoanei că nu realizează astfel de venituri şi data de la care solicitantul se află în concediu pentru creşterea copilului, datele şi informaţiile prezentate de respectiva persoană fiind supuse Codului penal cu privire la falsul în declaraţii.
*
Pentru clarificare, redăm, în continuare, textele relevante pentru această discuţie, din Normele metodologice la care se face trimitere în Instrucţiuni.
Art. 6. -
[...]
(5) Actele doveditoare privind realizarea de venituri, precum şi nivelul lunar, trimestrial sau anual al acestora, eliberate de angajator sau de organele competente, sunt, după caz, următoarele:
a) dovada eliberată de angajator sau de entităţile asimilate angajatorului, care au calitatea de plătitori de venituri supuse impozitului, din care să rezulte că persoana îndreptăţită a realizat timp de 12 luni în ultimul an anterior naşterii copilului venituri din salarii, sau, după caz, de autoritatea competentă, în caz de dizolvare, faliment ori lichidare judiciară a angajatorului;
b) dovada privind veniturile realizate în anul fiscal anterior celui în care s-a născut copilul şi/sau, după caz, dovada privind venitul calculat în vederea plăţii anticipate a impozitului, precum şi copia deciziei de impunere, eliberată de autorităţile competente, în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente şi/sau din activităţi agricole;
c) dovada eliberată de organele competente, în cazul persoanelor care realizează venituri profesionale neimpozabile;
d) dovada eliberată de organele competente, în cazul asociaţilor unici, privind veniturile realizate de aceştia;
e) adeverinţa eliberată de plătitorul indemnizaţiei de maternitate, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, de angajator sau, după caz, de casa teritorială de asigurări de sănătate ori de agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă;
f) dovada eliberată de autorităţile competente, de angajatori sau, după caz, declaraţia pe propria răspundere, din care să rezulte data de la care solicitantul se află în concediu pentru creşterea copilului;
g) copia contractului de muncă sau, după caz, dovada eliberată de angajatori ori de autorităţile competente străine sau române, tradusă şi legalizată, care să ateste perioadele în care au fost realizate activităţi profesionale şi care sunt totalizate conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, denumit în continuare Regulamentul nr. 883/2004 şi ale Regulamentului (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, precum şi veniturile aferente acestor activităţi, inclusiv cele provenite din perioadele de şomaj şi concedii medicale. Aceste prevederi se aplică şi persoanelor care au realizat activităţi salariale ori independente în statele care aplică prevederile Regulamentului (CEE) nr. 1.408/1971 al Consiliului din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariati şi cu familiile acestora, care se deplasează în cadrul Comunităţii, pentru situaţiile prevăzute la art. 90 alin. (1) din Regulamentul nr. 883/2004.
Fara comentarii