Donaţii: Ce trebuie să ştim despre cauzele de revocare a acestora?

Dacă într-un articol anterior am prezentat informaţii generale referitoare la donaţii, în prezentul articol revenim asupra subiectului donaţiilor şi detaliem asupra cauzelor de revocare a acestora.

Potrivit legiuitorului, donaţia poate fi revocată pentru ingratitudine şi pentru neexecutarea fără justificare a sarcinilor la care s-a obligat donatarul.

Observăm, aşadar, că Noul cod civil suprimă cazul de revocare de drept al donaţiei care exista în vechiul Cod civil, şi anume cel pentru survenienţă de copil.

Ceea ce trebuie să reţinem este faptul că atât revocarea pentru ingratitudine, cât şi cea pentru neîndeplinirea sarcinilor nu operează de drept, ci revocarea  poate fi solicitată pe calea instanţei de judecată de către persoanele îndreptăţite şi interesate să obţină revocarea respectivă.

Care sunt cazurile de revocare a donaţiei pentru ingratitudine şi ce efecte produce revocarea respectivă?

Donaţia se revocă pentru ingratitudine în următoarele cazuri:

• dacă donatarul a atentat la viaţa donatorului, a unei persoane apropiate lui sau, ştiind că alţii intenţionează să atenteze, nu l-a înştiinţat;
• dacă donatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave faţă de donator;
• dacă donatarul refuză în mod nejustificat să asigure alimente donatorului ajuns în nevoie, în limita valorii actuale a bunului donat, ţinându-se însă seama de starea în care se afla bunul la momentul donaţiei.

Referitor la efectele revocarii unei donaţii, trebuie să distingem între efectele generale şi efectele speciale ale revocării.

Astfel, în ceea ce priveşte efectele generale ale revocării amintim faptul că, în caz de revocare pentru ingratitudine, donatarul restituie în natură bunul donat dacă acest lucru este posibil; în schimb, dacă restituirea în natură a bunului donat nu este posibilă, donatarul va fi obligat să plătească valoarea acestuia, socotită la data soluţionării cauzei.

De asemenea, în urma revocării donaţiei pentru ingratitudine, donatarul va fi obligat să restituie fructele pe care le-a perceput începând cu data introducerii cererii de revocare a donaţiei.

Referitor la efectele speciale ale revocării, reţinem că revocarea pentru ingratitudine nu are niciun efect în privinţa drepturilor reale asupra bunului donat dobândite de la donatar, cu titlu oneros, de către terţii de bună-credinţă şi nici asupra garanţiilor constituite în favoarea acestora.

Subliniem însă faptul că, în cazul bunurilor supuse unor formalităţi de publicitate (de exemplu înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate), dreptul terţului trebuie să fi fost înscris anterior înregistrării cererii de revocare în registrele de publicitate aferente.

Ce trebuie cunoscut în legătură cu cererea de revocare a donaţiei pentru ingratitudine?

Acţiunea prin care se solicită revocarea pentru ingratitudine trebuie exercitată într-un interval de timp relativ scurt de la data la care donatorul a ştiut că donatarul a săvârşit fapta de ingratitudine. În acest sens, potrivit art. 1024 alin. 1 din Codul civil, dreptul la acţiunea prin care se solicită revocarea pentru ingratitudine se prescrie în termen de un an din ziua în care donatorul a ştiut că donatarul a săvârşit fapta de ingratitudine.

Reţinem că acţiunea în revocare pentru ingratitudine poate fi exercitată numai împotriva donatarului. Dacă donatarul moare după introducerea acţiunii, aceasta poate fi continuată împotriva moştenitorilor.

Revocarea pentru ingratitudine este o pedeapsă civilă şi, pe cale de consecinţă, acţiunea în revocare are un caracter strict personal şi poate fi introdusă doar de donator.

Cererea de revocare nu poate fi introdusă de moştenitorii donatorului, cu excepţia cazului în care donatorul a decedat în termenul prevăzut la art. 1024 alin. 1 din Codul civil fără să îl fi iertat pe donatar.

De asemenea, moştenitorii pot introduce acţiunea în revocare în termen de un an de la data morţii donatorului, dacă acesta a decedat fără să fi cunoscut cauza de revocare.

În ceea ce priveşte acţiunea de revocare a donaţiei pornită de donator, aceasta poate fi continuată de moştenitorii acestuia.

Ce trebuie cunoscut în legătură cu acţiunile în caz de neexecutare a sarcinii şi ce efecte produce revocarea respectivă?

Sancţiunea revocării donaţiei intervine atât în caz de neexecutare totală cât şi în caz de neexecutare parţială a contractului.

Dacă donatarul nu îndeplineşte sarcina la care s-a obligat, donatorul sau succesorii săi în drepturi pot cere fie executarea sarcinii, fie revocarea donaţiei.

În schimb, în cazul în care sarcina a fost stipulată în favoarea unui terţ, acesta poate cere numai executarea sarcinii.

Donatarul este ţinut să îndeplinească sarcina numai în limita valorii bunului donat, actualizată la data la care sarcina trebuia îndeplinită.

Când donaţia este revocată pentru neîndeplinirea sarcinilor, bunul reintră în patrimoniul donatorului liber de orice drepturi constituite între timp asupra lui, sub rezerva dispoziţiilor art. 1.648 din Codul civil .

Ce trebuie cunoscut în legătură cu cererea de executare a sarcinii sau de revocare a donaţiei pentru neexecutarea sarcinii?

Dreptul la acţiunea prin care se solicită executarea sarcinii sau revocarea donaţiei se prescrie în termen de 3 ani de la data la care sarcina trebuia executată.

(P) Aveţi nevoie de acte normative actualizate la zi? Le puteţi cumpăra online (format PDF, MOBI) de pe Lege5.ro! Lege5 este cel mai performant soft de documentare legislativă din România şi este creat pentru a fi utilizat pe orice dispozitiv aveţi la îndemână: Online, Mobile, Desktop şi Cloud.