Speță contabilă. Bună ziua. Un SRL microîntreprindere prestează servicii ocazionale către un client persoană juridică din România. Sub pretextul lipsei de timp, beneficiarul este interesat strict de primirea serviciului și mai puțin de acte. Prin urmare, aș vrea să cunosc părerea dumneavoastră în ceea ce privește documentația necesară pentru prestarea de servicii ocazionale. Mulțumesc.
Opinie
- Activități cu caracter ocazional sunt activitățile care se desfășoară în mod întâmplător, sporadic sau accidental, care nu au caracter permanent. Din punct de vedere fiscal, jurisprudența arată că problemele de interpretare apar frecvent la societatea beneficiară și mai puțin la societatea prestatoare.
- Simpla existență a serviciilor nu este suficientă. Serviciile trebuie să fie prestate în fapt. Justificarea prestării efective a serviciilor pe teritoriul României cuprinde informații privind părțile contractante, numărul contractului sau documentului care justifică prestările efective de servicii pe teritoriul României, obiectul de activitate, perioada pentru care se desfășoară activitatea, perioada totală de desfășurare a activității, locul unde se desfășoară efectiv activitatea.
- Potrivit Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, la Titlul I – Dispoziții generale, Secțiunea a 3-a – Definiția sediului permanent, arată următoarele: ,,3. (20) Prin sintagma orice alte activități din art. 8 alin. (8) din Codul fiscal se înțelege serviciile prestate în România, care generează venituri impozabile. (21) Atunci când nu este încheiat contract în formă scrisă, se înregistrează documentele care justifică prestările efective de servicii pe teritoriul României: situații de lucrări, procese-verbale de recepție, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, studii de piață sau orice alte documente corespunzătoare.’’
- Din punct de vedere al TVA, beneficiarul serviciilor trebuie să se asigure de existența documentelor în baza cărora efectuează deducerea. Conform Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, la Titlul VII – Taxa pe valoarea adăugată, Capitolul VI – Faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată, se stabilește că: ,,Art. 281 – (7) Prestările de servicii care determină decontări sau plăți succesive, cum sunt serviciile de construcții-montaj, consultanță, cercetare, expertiză și alte servicii similare, sunt considerate efectuate la data la care sunt emise situații de lucrări, rapoarte de lucru, alte documente similare pe baza cărora se stabilesc serviciile efectuate sau, după caz, în funcție de prevederile contractuale, la data acceptării acestora de către beneficiari.’’
- În general, justificarea prestării efective a serviciilor pe teritoriul României are în vedere următoarele:
-
- Serviciile trebuie să fie prestate în baza unui contract încheiat între părți sau în baza oricărei forme contractuale prevăzute de lege. Din contractul între părți trebuie să rezulte cu precizie serviciile executate, condițiile, locul de prestare al serviciilor, documentele care se emit la recepția lucrărilor/serviciilor de către beneficiar etc.
- Serviciile trebuie să fie efectiv prestate. Justificarea prestării efective se realizează în funcție de natura serviciilor cu documente justificative menite să demonstreze realitatea prestării efective. Documentele pot demonstra că prestarea este reală și onestă, având în vedere toate faptele și circumstanțele relevante, precum și specificul activității.
- Serviciile trebuie să fie necesare societății beneficiare. Societatea beneficiară trebuie să dovedească necesitatea efectuării cheltuielilor prin specificul activităților desfășurate. Practic, justificarea necesității va corela obiectivele contractului cu contextul general avut în vedere de societatea beneficiară. Cu alte cuvinte, se poate deduce principiul potrivit căruia, serviciile sunt necesare societății beneficiare dacă cheltuielile sunt efectuate în scopul desfășurării activității economice, potrivit specificului acesteia.
- Potrivit art. 6 din Legea contabilității nr. 82/1991, orice operaţiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ. Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate, după caz. Potrivit art. 41 și art. 42 din Legea contabilității nr. 82/1991, nerespectarea reglementărilor contabile cu privire la întocmirea şi utilizarea documentelor justificative şi contabile pentru toate operațiunile efectuate, înregistrarea în contabilitate a acestora în perioada la care se referă constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 300 lei la 4.000 lei.
În temeiul celor mai sus arătate, se recomandă existența unui contract între părți și a documentelor pe baza cărora se stabilesc și se realizează serviciile efectuate în funcție de prevederile contractuale și în funcție de specificul activității, inclusiv documentele care se emit la recepția lucrărilor/serviciilor de către beneficiar.